update – Propunerile Patriarhiei pentru reglementarea OREI DE RELIGIE si reactiile militantilor anti-BOR/ Noi absurditati ale regulamentului scolar: RESTRICTIONAREA ACCESULUI PARINTILOR LA SCOALA!

12-02-2015 8 minute ~~Sublinieri~~

foto: ziarul lumina

Basilica: Propunerea Sfântului Sinod privind ora de Religie respectă decizia Curţii Constituţionale

În cotidianul Adevărul din 12 februarie 2015 a fost publicat articolul „Tertipul prin care BOR încearcă să mențină Religia obligatorie în şcoli” în care este comentată propunerea Sfântului Sinod ca înscrierea la disciplina Religie să se facă la începutul școlarizării pe toată perioada acesteia.
Adversarii statutului orei de Religie ignoră sau interpretează tendențios motivarea Curţii Constituţionale care, de fapt, a respins aproape în totalitate cererile acestora privind neconstituționalitatea prezenței disciplinei Religie în învăţământul public (punctul 2 al dispozitivului deciziei nr. 669 a Curţii Constituţionale).
Singurul aspect modificat de către Curtea Constituţională este procedura de participare a elevului la ora de Religie, şi anume aceasta presupune o cerere de înscriere. În ceea ce privește celelalte aspecte legale privind importanța şi necesitatea orei de Religie, Curtea Constituţională a menținut, motivat şi consolidat statutul acesteia ca disciplină școlară, parte a trunchiului comun, aflată în planul-cadru de învăţământ, obligatorie pentru Şcoală, care trebuie să o prezinte în oferta educaţională a școlii (asemenea disciplinelor limba română, matematica, istoria, geografia etc.). Prin urmare, ora de Religie nu este facultativă pentru Şcoală, ci Şcoala trebuie să respecte statutul legal al acesteia şi să creeze toate condiţiile pentru desfăşurarea ei (conform paragrafului 19 din motivarea Deciziei Curţii Constituţionale), iar elevul, părinții sau tutorele acestuia solicită în mod liber înscrierea pentru studiul disciplinei Religie.
Ca atare, Sfântul Sinod, prin propunerea făcută, a avut în vedere motivarea deciziei Curţii Constituţionale, care afirmă în același timp importanța orei de Religie şi libertatea elevului de-a studia disciplina Religie pe bază de cerere. Se înțelege că cine s-a înscris în mod liber să urmeze studiul Religiei poate fi consecvent sau inconsecvent cu această alegere inițială.
Atât timp cât Constituția României garantează dreptul la educație religioasă confesională în școală, „potrivit cerințelor specifice fiecărui cult” (art. 32, alin.7), implicarea Bisericii în susținerea orei de Religie nu reprezintă o ingerință în activitatea Statului, ci cooperarea acesteia cu instituţiile publice (art. 29, alin. 5), pentru o formare spirituală şi socială adecvată a copiilor şi tinerilor poporului român eminamente religios.
Așadar, Biserica apără şi promovează studiul Religiei fiindcă este solidară cu poporul credincios.

Adevarul: EXCLUSIV Tertipul prin care BOR încearcă să menţină religia obligatorie în şcoli

Patriarhia propune schimbarea Legii Educaţiei astfel încât cererea de participare la ora de Religie să fie valabilă pe toată perioada de şcolarizare, nu doar pentru un an, ceea ce înseamnă că dacă elevii se răzgândesc între timp, atunci vor fi nevoiţi să depună cerere de retragere de la ora de Religie, ceea ce Curtea Constituţională a hotărât că este neconstituţional.
Elevii ar trebui să depună o singură dată cererea pentru participarea la ora de Religie şi nu la începutul fiecărui an şcolar. Cel puţin aşa îşi doreşte Patriarhia Română care a trimis deja propunerile pentru schimbarea Legii Educaţiei către Camera Deputaţilor. Astfel, oficialii Bisericii Ortodoxe Române (BOR) susţin că pentru participarea la ora de Religie ar trebui să se depună solicitarea o dată, pentru toată perioada şcolarizării, în loc să se depună la începutul fiecărui an. Însă, dacă elevii se răzgândesc şi nu mai vor să urmeze ora de Religie, ei sau părinţii lor vor fi nevoiţi să formuleze o cerere de retragere.
Practic, asta ar însemna să ne întoarcem la situaţia de dinainte de decizia CCR, spun specialiştii, ceea ce nu este în beneficiul elevului, ci în beneficiul Patriarhiei.
“Patriarhia Română propune ca înscrierea la disciplina Religie să se facă la începutul şcolarizării, pentru toată perioada acesteia, de către elevul major ori părintele sau tutorele legal instituit pentru elevul minor, care va semna o cerere-tip de înscriere a elevului pentru frecventarea orelor de Religie pe toată durata şcolarizării. O eventuală retragere a elevului de la orele de Religie sau o reînscriere a celor care au renunţat pe parcursul şcolarizării se va face tot prin cerere scrisă, la începutul anului calendaristic, pentru anii şcolari următori”, se arată în propunerea conducerii Bisericii Ortodoxe Române (BOR), obţinută în exclusivitate de “Adevărul”.
Profesorul Emil Moise, cel care a sesizat CCR cu privire la faptul că e neconstituţional ca elevii să facă cerere ca să nu participe la ora de Religie, apreciază că “opţiunea pentru ora de Religie nu poate fi asumată pentru un timp prea lung”. “Conştiinţa religioasă a copilului evoluează, ea este influenţată în mod particular chiar de procesul de învăţământ. Nu poţi să ceri unui copil să îşi asume o <<opţiune religioasă>> pentru o perioadă mai mare de timp”, este de părere Moise.
El a mai declarat în numele său şi al Colegiului Director al Asociaţiei Solidaritatea pentru Libertatea de Conştiinţă, că soclicitarea BOR sugerează intenţia Patriarhiei de a pune presiune asupra conştiinţelor elevilor, ori decizia CCR afirmă că tocmai o astfel de formă de presiune nu este acceptabilă în cazul religiei. “Propunerea de a face cereri la patru ani este disproporţionată, răspunde intereselor particulare ale unor culte, afectând în substanţă hotărârea CCR. Modificarea unui act normativ după ce dispoziţii din acesta au fost declarate neconstituţionale nu se poate face decât prin punerea în acord a noilor prevederi cu dispoziţiile din decizia Curţii Constituţionale. Adoptarea propunerii Bisericii Ortdoxe Române ar intra în conflict atât cu prevederi internaţionale, constituţionale şi ale legislaţiei naţionale, dar şi cu dispoziţiile din Decizia 669/2014 a Curţii Constituţionale, general obligatorii conform Constituţiei României”, a spus Moise.

Motivarea Patriarhiei
Sociologul Mircea Kivu apreciază că BOR încearcă, de fapt, să ocolească decizia CCR, să se întoarcă practic la ce a fost înainte. În propunerea Patriarhiei scrie la motivare că astfel s-ar asigura încadrarea personalului didactic pe catedrele de religie, adică cei aproximativ 6.800 de profesori de Religie din ţară ar avea posturile asigurate pentru o perioadă mai lungă de timp. Astfel ar putea răspunde la întrebarea “Ce se întâmplă cu profesorii dacă numărul elevilor care fac Religie scade vertiginos”.
Vizavi de această motivare, sociologul Mircea Kivu spune că “procesul didactic se face în interesul elevului şi nu al profesorului”, iar profesorul de filosofie Horia Pătraşcu, director-adjunct la Colegiul Naţional Bilingv “George Căşbuc” din Capitală, este de părere că nu este normal ca BOR să se amestece în sistemul de învăţământ. “Aşa cum există separarea puterilor în stat, aşa ar trebui să existe şi separarea bisericii de sistemul de învăţământ”, este de părere Pătraşcu.
Dar ce ar însemna dacă deputaţii vor include această propunere în legea Educaţiei? Articolul din lege care reglementează predarea Religiei în şcoli este momentan suspendat pentru o perioadă de 45 de zile timp în care legiuitorii trebuie să schimbe Legea Educaţiei în acest sens. La sfârşitul celor 45 de zile (8 martie), articolul din lege va fi anulat, deci o soluţie legislativă trebuie obligatoriu găsită până atunci, fie prin schimbarea legii în Parlament, fie prin ordonanţă de urgenţă emisă de Guvern, metoda principală prin care Legea Educaţiei a fost schimbată în ultimii doi ani.
Sociologul Mircea Kivu spune că dacă se adoptă propunerea Patriarhiei, “atunci când părintele se duce la începutul anului să-şi înscrie copilul, i se va pune o cerere-tip în faţă şi dacă sunt mai slabi de înger, nu se vor uita la ea şi o vor semna aşa cum facem în general cu formularele care ni se dau să le completăm. Dacă sunt mai atent, atunci intru în aceeaşi situaţie de dinainte, adică trebuie eu să fac un gest explicit de refuz, ori acesta era sensul deciziei CCR, că nu trebuie să fac acel gest explicit de refuz. Practic, ajungem de unde am plecat”, a explicat Kivu.

Cu ce ar putea fi înlocuită Religia
La rândul său, deputatul independent Remus Cernea, care are a propus printr-o iniţiativă legislativă înlocuirea orei de Religie cu materia “Etică şi cultură civică”, spune că “Înscrierea la orele de religie ar trebui să fie exclusiv iniţiativa celor care doresc participarea la aceste ore pentru copii lor, iar notificarile către şcoala ar trebui să privească un singur an şcolar. Orele de religie sunt pur facultative, conform Deciziei Curtii Constitutionale”, a declarat Cernea. “Faptul că decizia CCR spune exact ceea ce am propus şi eu în iniţiativa legislativă prin care am cerut ca aceia care doresc să urmeze astfel de ore să facă o notificare în acest sens către şcoală, arată că atunci când această temă este judecată în mod principial şi în acord cu valorile democratice şi cu tratatele privind drepturile omului, soluţia corectă este cea care trebuie acum implementată prin modificarea Legii Educaţiei”, a încheiat deputatul.
Şi profesorul Horia Pătraşcu spune că cea mai mare greşeală este că nu se cere transformarea orei de Religie în “Istoria Religiilor” sau “Filosofia Religiilor”, ceea ce ar pune capăt problemei.

Motivarea Curţii Constituţionale
Decizia Curţii Constituţionale dată pe 12 noiembrie anul trecut spune că elevii care doresc să participe la ora de Religie trebuie să facă o cerere în acest sens, la începutul anului şcolar. Mai exact, CCR a decis că este neconstituţional articolul din Legea Educaţiei care spune că “La solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul poate să nu frecventeze orele de Religie”.
În motivarea publicată în Monitorul Oficial, judecătorii Curţii Constituţionale spun că modul în care legiuitorul a reglementat oferta educaţională referitoare la disciplina Religie este de natură să afecteze libertatea de conştiinţă. “Exprimarea unei opinii din perspectiva prevederilor constituţionale referitorare la libertatea conştiinţei şi a religiei aplicabile în domeniul învăţământului religios trebuie să aibă întotdeauna un sens pozitiv (persoana alege să studieze religia), iar nu un sens negativ (persoana alege să nu studieze religia), întrucât în cea de-a doua ipoteză, persoana este prezumată ca manifestând deja opţiunea de a studia, fiind nevoită să acţioneze ulterior pentru excluderea sa din grupul de studiu. Or, o atare reglementare nu reprezintă altceva decât o constrângere a persoanei în manifestarea unei opţiuni, cee ce de plano (automat), contravine libertăţii conştiinţei consacrată de Constituţie”, se arată în motivarea CCR.
Judecătorii au luat această decizie, în unanimitate, în urma unei sesizări depuse de un profesor din Buzău, Emil Moise, care nu a considerat că este normal ca fata lui să depună cerere de retragere de la ora de Religie. „Credeam că o să pierd procesul şi când am aflat că de fapt am câştigat a fost un şoc foarte puternic. Fata mea, care este studentă acum şi care m-a susţinut în toată lupta, m-a felicitat şi ei îi dedic această victorie, dar şi copiilor care au suferit de pe urma predării Religiei la şcoală“, a spus Moise.

Propunere Patriarhie, ora de Religie

Nota noastra:

Daca mai era nevoie de vreo dovada ca mass-media e infiltrata de acoperiti cu misiune anti-BOR, Adevarul ne-a furnizat-o. Aducand in atentie, in mod “exclusiv”, propunerile Patriarhiei de modificare a legislatiei conform deciziei CCR (in conditiile in care Patriarhia, dupa stiinta noastra, nu a facut publice aceste propuneri), Adevarul inveleste totul intr-o tendentiozitate de tip paranoic si stigmatizant. Astfel, desi Patriarhia are tot dreptul legal sa inainteze propriile sale propuneri, simplul fapt ca o face se numeste “tertip”. Din seria de “specialisti” apelati de Adevarul sa comenteze propunerile, toti unul si unul, militanti anti-BOR care nu se feresc sa foloseasca injurii adresate crestinilor in texte publice, reiese ca BOR ar vrea sa speculeze parintii “slabi de ingeri” ca sa revina la situatia ante-decizia BOR. Majoritatea afirmatiilor “specialistilor” sunt oricum false – de pilda, Cernea afirma ca CCR ar fi stabilit ca ora de religie e facultativa, ceea ce e complet neadevarat.
In fapt, daca decizia CCR se va traduce in lege ca o necesitate anuala de inscriere la ora de religie, avem, deja, de-a face cu o hartuire a parintilor care vor sa asigure copiiilor educatie religioasa. Sa intrebi pe cineva, in fiecare an, daca se simte la fel de ortodox/catolic/musulman ca anul trecut tine de POLITIE SCOLARA, nu de educatie. Propunerile Patriarhiei tin de un bun simt elementar, caci optiunea pentru educatie religioasa nu poate fi chestionata in fiecare an, asa cum optiunea pentru orice tip de scolarizare nu poate fi, intr-o societate normala, chestionata anual!
De asemenea, trebuie aratat foarte clar ca CCR NU a fost de acord cu toate revendicarile lui Emil Moise, asa cum, manipulatoriu, sugereaza articolul de mai sus.

ZiarulLumina: Potrivit noului regulament şcolar, intrat zilele acestea în vigoare. Părinţii nu mai au acces în unităţile de învăţământ

Începând cu această săptămână, accesul părinţilor în interiorul unităţilor de învăţământ este restricţionat, doar în anumite condiţii aceştia putând intra în curtea şcolii şi în şcoală. Potrivit noului regulament şcolar intrat în vigoare, părinţii au obligaţia să-şi trimită copiii la cursuri şi să le asigure cele necesare pentru frecventarea învăţământului obligatoriu.
Noul regulament şcolar aplicabil începând cu această săptămână aduce cu sine şi o serie de drepturi şi obligaţii ale părinţilor şi tutorilor legali. Potrivit uneia din prevederile regulamentului, părinţilor le este interzis atât accesul în şcoală, cât şi în curtea unităţilor de învăţământ. Dacă o parte a părinţilor consideră măsura ca fiind benefică, întrucât creşte nivelul de siguranţă al copiilor şi corpului profesoral, o altă parte reclamă faptul că nu au fost consultaţi la întocmirea documentului. Totuşi, regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor din învăţământul preuniversitar arată că părintele poate intra în şcoală doar dacă a fost solicitat sau a fost programat pentru o discuţie cu un cadru didactic sau cu directorul unităţii de învăţământ, dacă desfăşoară activităţi în comun cu cadrele didactice, participă la întâlnirile programate cu învăţătorul/dirigintele copilului (şedinţe cu părinţii), respectiv dacă depune o cerere la secretariatul şcolii. „Pentru alte situaţii în afara celor specificate în regulament este stabilită o procedură de acces al părinţilor în şcoală de către consiliul de administraţie“, se arată în regulamentul emis de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice. Totuşi, acelaşi regulament şcolar prevede că părintele elevului din învăţământul primar are obligaţia să-l însoţească până la intrarea în unitatea de învăţământ, iar la terminarea orelor de curs să-l preia.
În privinţa părinţilor, ca beneficiari indirecţi ai educaţiei, aceştia au dreptul să decidă, în limita legii, cu privire la unitatea de învăţământ unde va studia copilul, având, totodată, dreptul să fie informat periodic referitor la situaţia şcolară şi comportamentul copilului. Regulamentul prevede că un părinte poate primi astfel de informaţii doar referitor la propriul copil. În cazul în care se ivesc situaţii tensionate, stări conflictuale în care este implicat propriul copil, acestea vor fi rezolvate prin discuţii amiabile cu profesorul implicat sau cu directorul şcolii. În cazul în care acest lucru nu este posibil, se va depune cerere scrisă către conducerea unităţii de învăţământ, urmând să se meargă, în cazul unei soluţii neechitabile, până la inspectoratul şcolar şi chiar la Ministerul Educaţiei. Un alt drept al părinţilor stipulat în document este acela de constituire în asociaţii cu personalitate juridică.
Potrivit prevederilor legale, citate de Mediafax, părintele, tutorele sau susţinătorul legal are obligaţia de a asigura frecvenţa şcolară a elevului în învăţământul obligatoriu şi de a lua măsuri pentru şcolarizarea elevului până la finalizarea studiilor. În caz contrar poate fi sancţionat cu amendă cuprinsă între 100 şi 1.000 de lei ori este obligat să presteze muncă în folosul comunităţii. Tot părintele răspunde material şi pentru distrugerile bunurilor din patrimoniul şcolii cauzate de elev. (Oana Nistor)

MIZA OREI DE RELIGIE. Secularizare prin birocratizare si transformarea scolii in camp de lupta. Ce-i de facut?

ORA DE RELIGIE. “Educaţie fără religie în şcoală înseamnă o AMPUTARE pentru copiii acestui neam”

ONG-urile crestine sustin protocolul dintre Patriarhie si Ministerul Educatiei privind educatia religioasa in scoli. SECULARISM VS. ORTODOXIE IN SCOLI. Alexandru Racu da un raspuns ortodox ofensivei antiortodoxe

Militantii anticrestini vor sa “SPARGA MONOPOLUL BOR” asupra manualului de RELIGIE prin impunerea grilei CORECTITUDINII POLITICE, inclusiv in ceea ce priveste “MINORITATILE SEXUALE”

Ora de religie Bacău

luni, 16 februarie 2015