vineri, 13 februarie 2015
RĂSPUNSUL Patriarhiei Române la dezinformarea din ziarul „Adevărul” (fostă „Scânteia”) privind interpretarea deciziei CCR cu referire la ora de Religie
http://basilica.ro/propunerea-sfantului-sinod-privind-ora-de-religie-respecta-decizia-curtii-constitutionale-104227.html
- See more at:
http://basilica.ro/propunerea-sfantului-sinod-privind-ora-de-religie-respecta-decizia-curtii-constitutionale-104227.html#sthash.4H3jO0A0.dpuf
- See more at:
http://basilica.ro/propunerea-sfantului-sinod-privind-ora-de-religie-respecta-decizia-curtii-constitutionale-104227.html#sthash.4H3jO0A0.dpuf
n cotidianul Adevărul din
12 februarie 2015 a fost publicat articolul „Tertipul prin care BOR
încearcă să mențină Religia obligatorie în şcoli” în care este comentată
propunerea Sfântului Sinod ca înscrierea la disciplina Religie să se facă la începutul școlarizării pe toată perioada acesteia.
Adversarii statutului orei de Religie ignoră sau interpretează tendențios motivarea Curţii Constituţionale care, de fapt, a
respins aproape în totalitate cererile acestora privind
neconstituționalitatea prezenței disciplinei Religie în învăţământul
public (punctul 2 al dispozitivului deciziei nr. 669 a Curţii Constituţionale).
Singurul aspect modificat de către Curtea Constituţională este procedura de participare a elevului la ora de Religie, şi anume aceasta presupune o cerere de înscriere. În ceea ce privește celelalte aspecte legale privind importanța şi necesitatea orei de Religie, Curtea Constituţională a menținut, motivat şi consolidat statutul acesteia ca disciplină școlară, parte a trunchiului comun, aflată în planul-cadru de învăţământ, obligatorie pentru Şcoală, care trebuie să o prezinte în oferta educaţională a școlii (asemenea disciplinelor limba română, matematica, istoria, geografia etc.). Prin urmare, ora
de Religie nu este facultativă pentru Şcoală, ci Şcoala trebuie să
respecte statutul legal al acesteia şi să creeze toate condiţiile pentru
desfăşurarea ei (conform paragrafului 19 din motivarea Deciziei
Curţii Constituţionale), iar elevul, părinții sau tutorele acestuia
solicită în mod liber înscrierea pentru studiul disciplinei Religie.
Ca
atare, Sfântul Sinod, prin propunerea făcută, a avut în vedere
motivarea deciziei Curţii Constituţionale, care afirmă în același timp importanța orei de Religie şi libertatea elevului de-a studia disciplina Religie pe bază de cerere.
Se înțelege că cine s-a înscris în mod liber să urmeze studiul Religiei
poate fi consecvent sau inconsecvent cu această alegere inițială.
Atât timp cât Constituția României garantează dreptul la educație religioasă confesională în școală, „potrivit cerințelor specifice fiecărui cult” (art. 32, alin.7), implicarea Bisericii în susținerea orei de Religie nu reprezintă o ingerință în activitatea Statului,
ci cooperarea acesteia cu instituţiile publice (art. 29, alin. 5),
pentru o formare spirituală şi socială adecvată a copiilor şi tinerilor
poporului român eminamente religios.
Așadar, Biserica apără şi promovează studiul Religiei fiindcă este solidară cu poporul credincios.
Biroul de Presă al Patriarhiei Române
- See more at:
http://basilica.ro/propunerea-sfantului-sinod-privind-ora-de-religie-respecta-decizia-curtii-constitutionale-104227.html#sthash.4H3jO0A0.dpufPropunerea Sfântului Sinod privind ora de Religie respectă decizia Curţii Constituţionale
adaugat: 2015.02.12 17:38:26
În cotidianul Adevărul din
12 februarie 2015 a fost publicat articolul „Tertipul prin care BOR
încearcă să mențină Religia obligatorie în şcoli” în care este comentată
propunerea Sfântului Sinod ca înscrierea la disciplina Religie să se facă la începutul școlarizării pe toată perioada acesteia.
Adversarii statutului orei de Religie ignoră sau interpretează tendențios motivarea Curţii Constituţionale care, de fapt, a
respins aproape în totalitate cererile acestora privind
neconstituționalitatea prezenței disciplinei Religie în învăţământul
public (punctul 2 al dispozitivului deciziei nr. 669 a Curţii Constituţionale).
Singurul aspect modificat de către Curtea Constituţională este procedura de participare a elevului la ora de Religie, şi anume aceasta presupune o cerere de înscriere. În ceea ce privește celelalte aspecte legale privind importanța şi necesitatea orei de Religie, Curtea Constituţională a menținut, motivat şi consolidat statutul acesteia ca disciplină școlară, parte a trunchiului comun, aflată în planul-cadru de învăţământ, obligatorie pentru Şcoală, care trebuie să o prezinte în oferta educaţională a școlii (asemenea disciplinelor limba română, matematica, istoria, geografia etc.). Prin urmare, ora
de Religie nu este facultativă pentru Şcoală, ci Şcoala trebuie să
respecte statutul legal al acesteia şi să creeze toate condiţiile pentru
desfăşurarea ei (conform paragrafului 19 din motivarea Deciziei
Curţii Constituţionale), iar elevul, părinții sau tutorele acestuia
solicită în mod liber înscrierea pentru studiul disciplinei Religie.
Ca
atare, Sfântul Sinod, prin propunerea făcută, a avut în vedere
motivarea deciziei Curţii Constituţionale, care afirmă în același timp importanța orei de Religie şi libertatea elevului de-a studia disciplina Religie pe bază de cerere.
Se înțelege că cine s-a înscris în mod liber să urmeze studiul Religiei
poate fi consecvent sau inconsecvent cu această alegere inițială.
Atât timp cât Constituția României garantează dreptul la educație religioasă confesională în școală, „potrivit cerințelor specifice fiecărui cult” (art. 32, alin.7), implicarea Bisericii în susținerea orei de Religie nu reprezintă o ingerință în activitatea Statului,
ci cooperarea acesteia cu instituţiile publice (art. 29, alin. 5),
pentru o formare spirituală şi socială adecvată a copiilor şi tinerilor
poporului român eminamente religios.
Așadar, Biserica apără şi promovează studiul Religiei fiindcă este solidară cu poporul credincios.
Biroul de Presă al Patriarhiei Române
Propunerea Sfântului Sinod privind ora de Religie respectă decizia Curţii Constituţionale
adaugat: 2015.02.12 17:38:26
În cotidianul Adevărul din
12 februarie 2015 a fost publicat articolul „Tertipul prin care BOR
încearcă să mențină Religia obligatorie în şcoli” în care este comentată
propunerea Sfântului Sinod ca înscrierea la disciplina Religie să se facă la începutul școlarizării pe toată perioada acesteia.
Adversarii statutului orei de Religie ignoră sau interpretează tendențios motivarea Curţii Constituţionale care, de fapt, a
respins aproape în totalitate cererile acestora privind
neconstituționalitatea prezenței disciplinei Religie în învăţământul
public (punctul 2 al dispozitivului deciziei nr. 669 a Curţii Constituţionale).
Singurul aspect modificat de către Curtea Constituţională este procedura de participare a elevului la ora de Religie, şi anume aceasta presupune o cerere de înscriere. În ceea ce privește celelalte aspecte legale privind importanța şi necesitatea orei de Religie, Curtea Constituţională a menținut, motivat şi consolidat statutul acesteia ca disciplină școlară, parte a trunchiului comun, aflată în planul-cadru de învăţământ, obligatorie pentru Şcoală, care trebuie să o prezinte în oferta educaţională a școlii (asemenea disciplinelor limba română, matematica, istoria, geografia etc.). Prin urmare, ora
de Religie nu este facultativă pentru Şcoală, ci Şcoala trebuie să
respecte statutul legal al acesteia şi să creeze toate condiţiile pentru
desfăşurarea ei (conform paragrafului 19 din motivarea Deciziei
Curţii Constituţionale), iar elevul, părinții sau tutorele acestuia
solicită în mod liber înscrierea pentru studiul disciplinei Religie.
Ca
atare, Sfântul Sinod, prin propunerea făcută, a avut în vedere
motivarea deciziei Curţii Constituţionale, care afirmă în același timp importanța orei de Religie şi libertatea elevului de-a studia disciplina Religie pe bază de cerere.
Se înțelege că cine s-a înscris în mod liber să urmeze studiul Religiei
poate fi consecvent sau inconsecvent cu această alegere inițială.
Atât timp cât Constituția României garantează dreptul la educație religioasă confesională în școală, „potrivit cerințelor specifice fiecărui cult” (art. 32, alin.7), implicarea Bisericii în susținerea orei de Religie nu reprezintă o ingerință în activitatea Statului,
ci cooperarea acesteia cu instituţiile publice (art. 29, alin. 5),
pentru o formare spirituală şi socială adecvată a copiilor şi tinerilor
poporului român eminamente religios.
Așadar, Biserica apără şi promovează studiul Religiei fiindcă este solidară cu poporul credincios.
Biroul de Presă al Patriarhiei Române
Argumente cosmologice care dovedesc existenta lui Dumnezeu
Revizitam ultimele descoperiri in Cosmologie care dovedesc Creatia si
implicit existenta lui Dumnezeu. Un argument pentru care Ateismul nu are
raspuns. Un argument empiric, stiintific si care intoarce si cei mai
fanatici Atei spre Teism sau cel putin Agnosticism sau Deism.
Atentie!
https://www.youtube.com/watch?v=UpIiIaC4kRA
Atentie!
https://www.youtube.com/watch?v=UpIiIaC4kRA
Argumente pentru studierea religie in scoala gimnaziala
http://www.scoalamateibasarab.ro/online/index.php/genaralitati-scoala-mateibasarab-pitesti/descrierea-scolii/263-argumente-pentru-studierea-religiei-n-scoala-gimnaziala-matei-basarab-pitestiDintre multele deziderate postdecembriste, unul este statutarea orei
de religie ȋn trunchiul comun al disciplinelor ce se predau ȋn
ȋnvățământul preuniversitar, ȋncepând cu clasa pregtătitoare, până la
liceu.
N-a fost uşoară lupta, dar, după multe convulsii, factorii responsabili au ajuns la ȋnțelepciunea lui Solomon: "Deprinde pe tânăr cu purtarea pe care trebuie să o aibă, şi chiar când va ȋmbătrâni, nu se va abate de la ea".(Pilde 22,6).
Ȋn cadrul ariei curriculare "Om şi societate" educația axiologică, civică, morală intră
ȋntr-o relație firească, iar religia le poate ordona pe toate din perspectiva valorilor şi a moralei creştine.
Religia este un reper moral şi valoric pentru o persoană.
Principiile creştin-ortodoxe, de exemplu, se bazează pe iubirea față de oameni şi divinitate. Prin urmare, de aici pot apărea şi alte valori pozitive pentru oameni, cum ar fi: toleranța, pacea, preuțirea vieiți, respectul, etc.
Cei care ar trebui să decidă dacă elevii vor studia religia, sunt parinții, şi nu alte organizații civice care militează ȋmpotriva studiului religiei ȋn şcoli. Responsabilitatea este ȋn grija părinților sau a tutorelui legal.
Persoanele care sunt ȋmpotriva studierii religiei ȋn şcoli, manifestă mai degrabă un “dispreț” față de Biserică şi nu față de disciplina ȋn sine. Astfel, cei care se ȋmpotrivesc studiului religiei, au ȋn vedere aspectele negative ale unei confesiuni religioase şi ignoră faptul că religia şi instituția Bisericii, nu reprezintă acelaşi lucru. De asemenea, există argumente care susțin că obiectul orelor de religie nu este credința ȋn sine, strâns legată de spațiul bisericii, ci transmiterea ȋnvățăturilor biblice, istorice, etc., care au conotații pozitive, modelatoare pentru tineri;
Datorită importanței pe care Religia o are ȋn viața omului, a fost reintrodusă ca disciplină de ȋnvățământ ȋn şcoli, ȋn anul 1990, la solicitarea părinților copiilor de atunci, ajunşi ei ȋnşişi, părinți ai copiilor de astăzi. Părinții copiilor de astăzi, ştiu că religia are rolul unui liant ȋntre disciplinele de ȋnvățământ, ajutându-i pe elevi să-şi ȋnțeleagă rostul ȋn lume, să-şi explice fenomenele care se ȋntâmplă ȋn jurul lor.
Educația religioasă este una din laturile educației, alături de educația intelectuală, educația fizică, educația estetică, educația civică, etc., fiind necesară ȋn viața omului.
Religia este singura disciplină care răspunde la ȋntrebările ultime ale existenței umane.
Educația religioasă este importantă din punct de vedere moral, cultural, social, fiind influențată de factori ca: predispoziția religioasă a copilului, familia, mediul ȋn care trăieşte, experiența copilului, capacitatea de a asimila cunoştințele, ca prin ele, să-şi dezvolte rațiunea, voința şi simțirea, să-şi ȋnnobileze sufletul, conducându-l spre lumea frumosului, binelui şi sfințeniei.
N-a fost uşoară lupta, dar, după multe convulsii, factorii responsabili au ajuns la ȋnțelepciunea lui Solomon: "Deprinde pe tânăr cu purtarea pe care trebuie să o aibă, şi chiar când va ȋmbătrâni, nu se va abate de la ea".(Pilde 22,6).
Ȋn cadrul ariei curriculare "Om şi societate" educația axiologică, civică, morală intră
ȋntr-o relație firească, iar religia le poate ordona pe toate din perspectiva valorilor şi a moralei creştine.
Religia este un reper moral şi valoric pentru o persoană.Principiile creştin-ortodoxe, de exemplu, se bazează pe iubirea față de oameni şi divinitate. Prin urmare, de aici pot apărea şi alte valori pozitive pentru oameni, cum ar fi: toleranța, pacea, preuțirea vieiți, respectul, etc.
Cei care ar trebui să decidă dacă elevii vor studia religia, sunt parinții, şi nu alte organizații civice care militează ȋmpotriva studiului religiei ȋn şcoli. Responsabilitatea este ȋn grija părinților sau a tutorelui legal.
Persoanele care sunt ȋmpotriva studierii religiei ȋn şcoli, manifestă mai degrabă un “dispreț” față de Biserică şi nu față de disciplina ȋn sine. Astfel, cei care se ȋmpotrivesc studiului religiei, au ȋn vedere aspectele negative ale unei confesiuni religioase şi ignoră faptul că religia şi instituția Bisericii, nu reprezintă acelaşi lucru. De asemenea, există argumente care susțin că obiectul orelor de religie nu este credința ȋn sine, strâns legată de spațiul bisericii, ci transmiterea ȋnvățăturilor biblice, istorice, etc., care au conotații pozitive, modelatoare pentru tineri;
Datorită importanței pe care Religia o are ȋn viața omului, a fost reintrodusă ca disciplină de ȋnvățământ ȋn şcoli, ȋn anul 1990, la solicitarea părinților copiilor de atunci, ajunşi ei ȋnşişi, părinți ai copiilor de astăzi. Părinții copiilor de astăzi, ştiu că religia are rolul unui liant ȋntre disciplinele de ȋnvățământ, ajutându-i pe elevi să-şi ȋnțeleagă rostul ȋn lume, să-şi explice fenomenele care se ȋntâmplă ȋn jurul lor.
Educația religioasă este una din laturile educației, alături de educația intelectuală, educația fizică, educația estetică, educația civică, etc., fiind necesară ȋn viața omului.
Religia este singura disciplină care răspunde la ȋntrebările ultime ale existenței umane.
Educația religioasă este importantă din punct de vedere moral, cultural, social, fiind influențată de factori ca: predispoziția religioasă a copilului, familia, mediul ȋn care trăieşte, experiența copilului, capacitatea de a asimila cunoştințele, ca prin ele, să-şi dezvolte rațiunea, voința şi simțirea, să-şi ȋnnobileze sufletul, conducându-l spre lumea frumosului, binelui şi sfințeniei.
Prof. Jeni-Mariana Popa,
Școala Gimnazială Matei Basarab, Piteşti
Abonați-vă la:
Postări (Atom)