ANALIZĂ - Cum au optat românii pentru ora de religie: Vaslui şi Galaţi, judeţele cu număr record de elevi care vor în continuare disciplina în şcoli

ANALIZĂ - Cum au optat românii pentru ora de religie: Vaslui şi Galaţi, judeţele cu număr record de elevi care vor în continuare disciplina în şcoli

de Departamentul Corespondenţi

În majoritatea judeţelor din ţară, peste 92% din elevi au optat pentru a face în continuare orele de religie. Judeţele cu cele mai multe cereri pentru religie sunt Galaţi şi Vaslui, unde peste 96% din elevi vor să facă religie, în timp ce în Mureş sub 80% au optat pentru această disciplină.

ANALIZĂ - Cum au optat românii pentru ora de religie: Vaslui şi Galaţi, judeţele cu număr record de elevi care vor în continuare disciplina în şcoli (Imagine: Octav Ganea/Mediafax Foto)

ARAD

În Arad, peste 95 la sută din elevi au depus cereri pentru orele de religie, existând şi 2.377 de copii care au refuzat să participe la aceste cursuri. Aproximativ 75 la sută dintre elevi au ales religia ortodoxă, 17 la sută sunt la religia neoprotestantă (baptişti şi penticostali), iar opt la sută s-au înscris la religia catolică sau reformată.

"Nu s-au înregistrat clase sau şcoli unde un număr mare de copii nu vor face religie, în general fiind vorba de doi-trei copii pe clasă. Pentru aceştia, şcolile vor găsi alte activităţi, o posibilitate fiind aceea de a se aduna la bibliotecă",explică inspectorul şcolar Mariana Tocaciu.

Conform acesteia, în judeţ se păstrează toate normele didactice care au existat şi până acum pentru orele de religie.

BACĂU

În Bacău, potrivit conducerii Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ), 75.550 de elevi, adică 93,86 la sută, vor participa în continuare la ora de religie. Majoritatea opţiunilor - 60.232 - sunt pentru religia ortodoxă, 13.943 fiind pentru cea romano-catolică şi sub o mie pentru restul cultelor.

Un număr de 5.000 de elevi nu au depus cereri, dar şeful ISJ Bacău, Theodora Sotcan, spune că nu crede că vor fi profesori de religie care să îşi piardă catedra, cei 5.000 de elevi fiind din întregul judeţ, unu-doi de la fiecare clasă. Elevii care nu au depus solicitări îşi vor petrece acea oră în biblioteca şcolii, sub supravegherea bibliotecarului.

BIHOR

În Bihor, peste 93 la sută din cei 73.715 de elevi eligibili vor fi înscrişi la orele de religie, majoritatea urmând să fie predate de profesori care aparţin confesiunii ortodoxe.

Potrivit şefului ISJ Bihor, Nicolae Avram, încă nu se cunoaşte situaţia defalcată pe confesiuni.

În Bihor sunt 222 de norme didactice pentru disciplina religie, din care la ortodocşi 161 de cadre, la romano-catolici 32, la greco-catolici 10, la reformaţi 44, iar la baptişti şi penticostali 25 de cadre.

În ceea ce îi priveşte pe elevii ai căror părinţi nu au dorit ca aceştia să facă ore de religie, conducerea ISJ Bihor nu cunoaşte, deocamdată, ce vor face copiii în timp ce colegii lor vor fi ocupaţi cu învăţarea religiei.

BRĂILA

În Brăila, 91,6 la sută dintre elevi s-au înscris la ora de religie, datele nefiind cele finale, astfel că procentul ar urma să crească.

Potrivit calculelor făcute de reprezentanţii ISJ Brăila, niciun profesor nu îşi va pierde catedra. În judeţ, există cadre didactice ori pastori care predau şi alte religii, precum cea romano-catolică sau adventistă, în judeţ existând totodată cereri din partea elevilor musulmani sau martori ai lui Iehova.

BUZĂU

În Buzău, 92 la sută din elevi au optat pentru a studia religia la şcoală, fiind înregistrate 49.390 de cereri. Dintre acestea, cele mai multe - 49.060 - au fost completate pentru confesiunea Biserica Ortodoxă Română. De asemenea, 172 de cereri sunt pentru Biserica Creştină Adventistă de Ziua a Şaptea din România, alte cereri fiind din partea celor care aparţin de Biserica Creştină după Evanghelie Din România - Uniunea Bisericilor Creştine după Evanghelie din România - 64 de cereri, Uniunea Penticostală - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România - 49, Biserica Evanghelică Română - 15, Biserica Romano-Catolică - 12 cereri, Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România - 8, Organizaţia Religioasă Martorii lui Iehova - 5, Cultul musulman - 4 şi Biserica evanghelică C.A. din România - o cerere.

BUCUREŞTI

În Bucureşti, peste 90 la sută dintre elevi au fost înscrişi la ora de religie, respectiv 170.315 din cei 188.000 eligibili pentru studiul acestei discipline, a declarat pentru MEDIAFAX inspectorul general şcolar al Capitalei, Constantin Trăistaru.

CĂLĂRAŞI

În Călăraşi, peste 94 la sută dintre elevi au optat pentru ora de religie, cei mai mulţi dintre ei fiind creştin-ortodocşi. Potrivit datelor furnizate de profesorul Constantin Tudor de la ISJ Călăraşi, din totalul de 35.256 de elevi care au avut de optat, 33.270 de elevi (94,14 la sută) au ales să facă ora de religie. De asemenea, aproximativ 300 dintre elevii care au ales să studieze religie la şcoală în judeţul Călăraşi sunt penticostali.

CONSTANŢA

În judeţul Constanţa, peste 83 la sută dintre elevii din învăţământul preuniversitar s-au înscris la orele de religie, dar procentul acestora ar putea să crească deoarece ei pot opta pentru această materie şi în perioada următoare.

Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului Şcolar Judeţean Constanţa, până luni optaseră pentru religie 68.375 de elevi dintr-un total de 81.672 de elevi din judeţ, reprezentând 83,72 la sută, fiind luaţi în calcul doar elevii de la unităţile de învăţământ de stat.

Numărul elevilor care vor face religia în anul şcolar următor ar putea să crească deoarece Ministerul Educaţiei a recomandat inspectoratelor judeţene să primească cereri şi în perioada următoare, susţin reprezentanţii ISJ Constanţa.

CLUJ

În judeţul Cluj, 63.817 elevi (91,5 la sută) s-au înscris pentru a participa la orele de religie.

Purtătorul de cuvânt al ISJ Cluj, Andreea Coroian-Goldiş, a declarat corespondentului MEDIAFAX că primele date arată că niciun profesor care predă religia nu îşi va pierde postul, ea menţionând că se aşteaptă precizări de la Ministerul Educaţiei privind elevii care nu au optat pentru orele de religie.

La ISJ Cluj sunt 207 norme didactice de religie, inclusiv la disciplinele de specialitate din liceele vocaţionale cu profil teologic, fiind cadre didactice care predau câte o jumătate de normă la diferite şcoli, astfel că nu se cunoaşte numărul exact al profesorilor de religie.

DOLJ

În judeţul Dolj, aproape 95 la sută dintre elevi au cerut să studieze în continuare religia la şcoală.

Conform datelor transmise de Inspectoratul Şcolar Judeţean, dintr-un total de 70.250 de elevi, 66.557 şi-au exprimat în scris dorinţa de a studia ora de religie la şcoală. Dintre elevii care au ales studierea în continuare a acestei discipline, cei mai mulţi, 65.317, respectiv 98,14%, au optat pentru religia ortodoxă.

GALAŢI

În Galaţi, aproximativ 96 la sută dintre elevi s-au înscris la ora de religie, fiind procesate până în prezent 61.147 de cereri.

Astfel, pentru Biserica Ortodoxă au optat 60.117 elevi, iar aproximativ 1.000 pentru alte culte, precum Uniunea Penticostală, Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România, Biserica Creştină Adventistă, Biserica Romano-Catolică, Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România, Biserica Creştină după Evanghelie din România, Cultul Musulman, Organizaţia Religioasă Martorii lui Iehova şi altele, potrivit şefului ISJ Galaţi, Mioara Enache.

Potrivit sursei citate, după ce toate cererile de înscrieri la ora de religie vor fi procesate, se aşteaptă ca numărul elevilor care vor studia această disciplină să crească, dar cu toate acestea este posibil ca în unele şcoli să rămână profesori de religie fără ore.

Cât despre ce se va întâmpla cu elevii care nu vor să studieze religia, şeful ISJ Galaţi spune că, probabil, în unele şcoli va rămâne câte o oră liberă, dar se va modifica orarul - va fi ora la început de program sau la sfârşit de program. ”Probabil va trebui să asigurăm în şcoală alte activităţi pentru copii, numai că nu ştim cine va putea sta cu copiii respectivi ca să desfăşoare alte activităţi. Ar însemna să aducem alţi colegi din alte părţi, dar cum îi plătim?", mai spune şeful ISJ, precizând că în unităţile de învăţământ din judeţul Galaţi sunt aproximativ 150 de profesori care predau religia.

IAŞI

Aproximativ 100.000 de elevi din judeţul Iaşi, adică 93,21 la sută din numărul total, s-au înscris la orele de religie, conform unei centralizări a Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ). Din totalul de cereri depuse, 94,23 la sută au fost de la elevi de confesiune ortodoxă, 3,23 la sută de la catolici şi 2,54 la sută de la alte culte.

Reprezentanţii ISJ Iaşi spun că nu se aşteaptă la probleme care să pună în pericol catedrele profesorilor titulari, însă trebuie găsite soluţii pentru elevii care nu fac orele de religie. "Trebuie să punem accent pe ideea de securitate sau implicare a lor în alte proiecte în şcoală, ca să existe ocupaţie în timpul orelor respective. Orarele nu pot fi modificate cu ora de religie doar la început şi la final, pentru că norma are 18 ore şi orarul presupune intrări la toate clasele", a conchis inspectorul şcolar general Camelia Gavrilă.

MUREŞ

În judeţul Mureş, din cei 67.464 de copii care au în programă religia, 13.548 nu au depus cereri, astfel că nu vor mai participa la orele de religie. Astfel, procentul elevilor care au optat pentru religie este 79,91.

Şeful ISJ Mureş, Ştefan Someşan, a declarat corespondentului MEDIAFAX că majoritatea elevilor care au renunţat la religie sunt de la liceu, iar pentru aceşti copii ”şcolile vor găsi activităţi separate în timpul orelor de religie".

Dintre cei care au optat pentru cursurile de religie, 33.688 sunt la confesiunea ortodoxă. Pentru Biserica Reformată au optat 13.092 elevi, pentru Biserica Romano-Catolică - 3.935, pentru Biserica Unitariană din Transilvania - 874, pentru cea Greco-Catolică - 643, iar pentru Biserica Penticostală - 641. Ceilalţi elevi au optat pentru alte religii, iar cei mai puţini - şapte - sunt la Biserica Luterană.

Referitor la numărul de posturi, Ştefan Someşan săune că 25 la sută dintre posturi sunt acoperite de profesori de religie, iar aceştia nu vor fi afectaţi, dar numărul preoţilor care predau se va reduce.

În acest moment, în judeţ, există 114,51 posturi de profesori de religie la secţia de predare în limba română, la secţia maghiară există 71,04 posturi, iar la germană, 2,5 posturi.

PRAHOVA

În judeţul Prahova, peste 94 la sută dintre părinţii elevilor au depus cereri pentru ca aceştia să participe la ora de religie. Astfel, din peste 86.000 de elevi care la începutul anului şcolar se declaraseră creştin-ortodocşi, aproximativ 81.000 de elevi vor participa în continuare la orele de religie, a declarat corespondentului MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Prahova, Aurel Graur.

Potrivit acestuia, aproximativ 5.600 de elevi nu au depus cereri pentru a participa la ora de religie.

În şcolile din Prahova vor funcţiona aproximativ 3.400 de clase unde se va studia religie şi niciunul dintre posturile profesorilor de religie nu va fi desfiinţat, a precizat reprezentantul ISJ.

SIBIU

În judeţul Sibiu, 93,29 la sută din elevi au făcut cerere pentru a participa la orele de religie, dar reprezentanţii ISJ nu pot preciza spre ce confesiuni s-au îndreptat aceşti copii.

Potrivit oficialilor ISJ Sibiu, datorită procentajului mare de copii care vor urma în continuare orele de religie, niciun dascăl titular care predă religie în judeţ nu are postul afectat. Conform statisticii ISJ, în judeţul Sibiu există 175 de profesori de religie, dintre care 91 sunt titulari.

În ceea ce îi priveşte pe copiii care nu s-au înscris la orele de religie, situaţia nu a fost clarificată. "În fiecare şcoală se vor centraliza datele, iar Consiliul de Administraţie va stabili un orar pentru aceşti copii. Cert este că dacă sunt copii de diferite confesiuni care merg la biserică sâmbăta sau duminica şi fac acolo activităţi religioase, pot primi o adeverinţă de acolo şi pot să nu mai participe la orele de religie. În acest caz, dacă orele sunt la începutul sau finalul programului, copiii fie vin mai târziu, fie pleacă mai devreme", a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Livia Creţulescu, purtătorul de cuvânt al ISJ Sibiu.

SUCEAVA

Peste 87.000 de opţiuni pentru participarea la ora de religie s-au înregistrat în judeţul Suceava, reprezentând 92,14 la sută din totalul celor 93.989 de elevi.

Potrivit inspectorului şcolar pentru religie, preotul Gheorghe Hostiuc, procentul elevilor care au optat pentru ora de religie este unul foarte bun, iar în unităţile de învăţământ din judeţul Suceava sunt 307 profesori de religie, din care doi pentru confesiunea romano-catolică şi 17 pentru confesiunile penticostale şi baptiste, iar restul pentru creştin-ortodocşi.

În judeţ sunt şi cinci elevi musulmani, care nu participă la orele de religie.

TIMIŞ

În judeţul Timiş, peste 60.000 de elevi, adică 87 la sută din total, au ales să studieze în continuare religia în şcoală. În schimb, 9.106 elevi nu vor studia religia la şcoală. În şcolile din Timiş, religia este predată de 127 de profesori.

Întrebată ce se va întâmpla cu elevii care au optat să nu înveţe religia, Aura Danielescu, şeful ISJ Timiş, a spus că directorii unităţilor de învăţământ vor fi obligaţi să asigura supravegherea acestora.

"Nu ar fi un caz special. Se întâmplă şi acum ca, de exemplu, un profesor să lipsească într-o zi. În astfel de cazuri, directorii unităţilor de învăţământ sunt obligaţi să asigure supravegherea. La fel şi în cazul elevilor care nu vor învăţa religia, ei vor fi supravegheaţi. Şcoala se va adapta la situaţie", a spus Aura Danielescu.

Dintre elevii care s-au înscris la orele de religie, cei mai mulţi vor studia religia ortodoxă: 51.703 elevi. Un număr de 2.347 vor studia religia catolică, iar 4.138 vor studia religia penticostală. În total, sunt nouă confesiuni religioase pentru care s-au depus cereri la şcoli.

VASLUI

În judeţul Vaslui, peste 96 la sută din cei 61.103 de elevi vor face în continuare ora de religie, arată situaţia centralizată de ISJ. Majoritatea au optat pentru religia ortodoxă, existând şi 525 de cereri pentru pastor catolic, 469 pentru cultul penticostal şi 1.252 pentru alte culte.

Chiar dacă 2.202 de elevi nu vor să mai participe la ora de religie, reprezentanţii ISJ Vaslui susţin că nu va fi afectat în niciun fel numărul de catedre existente, abia din toamnă urmând să fie cu trei catedre de religie mai puţin, dar în urma scăderii populaţiei şcolare, fără legătură cu opţiunile elevilor. În perioada următoare se va face o analiză la nivelul fiecărei unităţi şcolare pentru a se stabili ce anume vor face în acea oră de religie elevii care nu au depus cereri în acest sens.

VÂLCEA

În judeţul Vâlcea, aproximativ 94 la sută dintre elevi au optat pentru ora de religie, arată centralizarea parţială a datelor primite de la şcoli, au declarat reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean Vâlcea.

Ora de Religie – O victorie care trebuie să dea de gândit

Marcel Răduţ 

 9 martie 2015, 18:11 

 În agora românească, pentru prima oară în istoria noastră post-decembristă, s-au confruntat direct şi incisiv forţele anti-clericale, seculariste şi forţele creştine, bisericeşti. Miza imediată a acestei confruntări a fost Ora de Religie, dar implicaţiile sunt cu mult mai mari şi cu efecte în timp încă dificil de estimat. La finalul confruntării, victoria este a Bisericii. Conform Ministerului Educaţiei, ”până vineri, 6 martie, ora 18:00, la nivelul întregii ţări, au fost introduse 2.123.645 de cereri, reprezentând 89,75% din totalul celor 2.366.086 de elevi eligibili să formuleze cereri pentru a lua parte la ora de religie.” Altfel spus, tabăra anti-clericală şi secularistă înregistrează o înfrângere deplorabilă, căci părinţii şi elevii români, în marea lor majoritate, au decis că Ora de Religie este folositoare. Care au fost motivele acestei înfrângeri fără replică a seculariştilor? Înainte de toate, există un motiv moral. Seculariştii nu au acţionat din dorinţa de a oferi o alternativă morală la educaţia religioasă. Fantoşa cu ”Istoria Religiilor”, promovată ca aşa-zisă alternativă, exprimă fie o imaturitate conceptuală, fie rea-voinţă pentru că din ”Istoria Religiilor” nu poţi învăţa un sistem de norme morale, ci doar... o istorie despre religii. Propunerea ca "Educaţia civică" să fie variantă la Ora de Religie este identic de superficială, pentru că la ora de educaţie civică înveţi despre ce înseamnă a fi cetăţean, despre drepturile şi îndatoririle cetăţeneşti, nu despre sensul vieţii ori despre vreo morală superioară. Orbiţi în dorinţa lor de a lovi cu orice preţ în Biserică, de a izgoni Biserica din spaţiul public şi mai ales, de a seculariza forţat şi la modul absolut şcoala românească, în detrimentul tradiţiei colaborării străvechi dintre şcoala românească şi Biserică - întreruptă doar de dictatura comunistă - activiştii secularişti şi anti-clericali au devenit antipatici pentru cei mai mulţi dintre români şi surprinzător, au reuşit "performanţa" să transforme Biserica într-o victimă a contextului. Spun surprinzător pentru că atmosfera în care a fost lansată campania împotriva Orei de Religie era extrem de toxică Bisericii lui Hristos, datorită feluritelor acuze aduse mai ales Bisericii Ortodoxe, despre colaborarea cu mediul politic, afacerile lumeşti etc. Seculariştii trebuie să înveţe - dacă cumva viziunea lor despre om şi Univers le îngăduie - că un bine nu poate fi înlocuit decât de un bine superior. Ei au eşuat în a propune pentru copiii noştri ceva mai bun decât Ora de Religie, au înregistrat deci, un eşec moral. Un alt motiv al înfrângerii seculariştilor este încercarea lor neinspirată de a amesteca în acelaşi malaxor realităţi diferite ale vieţii religioase. Faptul că unii clerici au colaborat cu mediul politic, mai mult pentru interese lumeşti decât pentru interesul Bisericii, faptul că unii clerici sunt corupţi, înfiorătoare grozăvii ale "negustoriei cu cele sfinte", faptul că unele dintre proiectele bisericeşti par unora a fi inutile şi doar expresia unor orgolii personale, toate slăbiciunile din viaţa bisericească pe care le-au amintit, în această perioadă, seculariştii şi aliaţii lor au fost mai puţin importante pentru părinţi şi elevi decât înscrierea la Ora de Religie şi folosul duhovnicesc al acestei discipline. Un al treilea motiv ar fi încrederea prea mare pe care au avut-o seculariştii în curentul anti-bisericesc, aşa cum acesta părea să fie definit de rezultatele unor sondaje de opinie. Ei au mizat pe scăderea încrederii în Biserică despre care vorbesc sondejele din ultimele luni şi au crezut că această deteriorare accelerată a imaginii Bisericii în societate ar exprima şi deteriorarea încrederii românilor în... Dumnezeu. Căci aici există o subtilitate a gândirii şi trăirii religioase româneşti pe care mult prea moderniştii şi avântaţii noştri secularişti nu au fost capabili să o perceapă şi chiar dacă măcar au intuit-o, nu au reuşit să o înţeleagă. Ajungem astfel la al patrulea motiv al înfrângerii seculariştilor, acela că sunt străini de cunoaşterea şi înţelegerea mentalităţii noastre. Românul zice "să nu faci ce face popa, ci să faci ce zice popa"! Altfel spus, în această înţeleaptă, deşi aparent glumeaţă, zicală se ascunde o parte din taina relaţiei românului cu Dumnezeu: românul ştie că preotul este om supus păcatului, slăbiciunilor omeneşti, că preotul este doar un intermediar către Dumnezeu, sfinţit de Biserică, dar nu implicit şi sfânt, un slujitor îngăduit de Dumnezeu - un martor, cum zicem la rugăciunea Spovedaniei - românul nu se încrede mai întâi în faptele preotului, deşi le laudă atunci când sunt creştineşti, fără a le urma întotdeauna prin propriile fapte şi le critică, le ironizează fără milă, atunci când sunt prea lumeşti, uitând de propriile păcate, românul deci se încrede, înainte de toate, în "ce zice popa", adică în Învăţătura lui Hristos. A fost o subtilitate greu de digerat pentru minţile înfierbântate ale seculariştilor noştri. Motive - a se citi greşeli - care au dus la înfrângerea seculariştilor sunt mai multe, însă eu mă opresc aici cu lista. Mai spun doar că mă amuză şi deopotrivă mă întristează schelălăiturile cu care seculariştii şi aliaţii lor, şocaţi de halul în care au fost învinşi, îşi plâng înfrângerea, lamentându-se că românii nu ştiu ce vor, că sistemul a manipulat, că nu suntem europeni, că bla, bla, bla... Un pic de demnitate în atfel de momente le-ar fi de mai folos decât un vacarm inutil şi degradant pentru ideile pe care le promovează - multe dintre ele, de altfel, folositoare societăţii româneşti. Probabil că după ce vor renunţa să se lamenteze, seculariştii vor deschide alte fronturi de atac împotriva Bisericii. Sunt liberi s-o facă, noi vom fi aici şi ne vom apăra credinţa. Victoria exprimată prin înscrierea la Ora de Religie a majorităţii elevilor români trebuie să dea de gândit însă şi membrilor Bisericii lui Hristos, cu precădere celor din Biserica Ortodoxă Română, care a fost în linia întâi a acestei lupte. Cutia Pandorei a fost deschisă, Ora de Religie se află de acum oficial pe "lista neagră" a celor care doresc ca Biserica să fie marginalizată, alungată din agora şi exilată în spaţiul vieţii private. Elevii ştiu de acum că au dreptul oficial să se înscrie, dar şi să se retragă de la Ora de Religie şi vor conştientiza tot mai bine acest drept, astfel că aşteptările lor de la Ora de Religie vor fi tot mai mari, pe măsură ce ajung în clasele de liceu. Este un lucru bun ca elevii să participe la Ora de Religie din dorinţa lor şi nu forţaţi de regulamentele şcolare, însă păstrarea acestei atitudini presupune eforturi permanente şi consistente din partea profesorilor de religie, clerului şi administraţiei bisericeşti. Dorinţa elevilor de a urma cursurile Orei de Religie trebuie de acum înainte gestionată cu mare atenţie şi delicateţe de către Biserică. În tumultul luptei pentru Ora de Religie, s-a discutat aprins despre conţinutul manualelor de Religie, subiect care necesită o analiză urgentă şi foarte serioasă la nivelul înaltelor foruri bisericeşti. Sunt necesare schimbări majore de formă şi de conţinut. Înainte de toate, aceste manuale trebuie să promoveze colaborarea dintre cultele religioase, mai ales dintre Bisericile surori - Biserica Ortodoxă Română, Biserica Romano-Catolică şi Biserica Greco-Catolică. Bisericile trebuie să lucreze împreună pentru a se apăra şi pentru a păstra vie credinţa în sufletele oamenilor. O împreună lucrare fără a se amesteca ceea ce nu poate fi amestecat, cum ar fi diferenţele dogmatice, dar al cărei scop final trebuie să fie mărturisirea credinţei. Diferenţele dogmatice dintre Biserici pot fi lăsate în seama catehizării în parohie, iar abordarea acestui subiect trebuie mai ales echilibrată cu prezenţa cultelor religioase din România în diferite structuri de colaborare inter-religioase naţionale, europene şi internaţionale. Este nepermis ca la nivel oficial să promovăm colaborarea dintre cultele noastre în astfel de structuri, iar la Ora de Religie să ne ponegrim. Ce vor mai înţelege elevii? Manualele de Religie trebuie să cuprindă, acolo unde vârsta elevului permite, o definire mai clară şi prietenoasă a relaţiei dintre Ştiinţă şi Credinţă. Ştiinţa este un instrument minunat de cunoaştere îngăduit omului de către Creator, ştiinţa poate ajuta mântuirii omului în măsura în care slujeşte omului, fără a-l transforma însă pe om într-un idol. În Era Internetului şi a zborului cosmic ar fi o gravă eroare de pedagogie să ignorăm marile progrese ale Ştiinţei moderne - cele folositoare fiinţei umane - şi mai ales, să le demonizăm. Nu în ultimul rând, în manualele de Religie trebuie evitate orice fel de exagerări dogmatice, orice prelegeri care sunt peste vârsta sufletească a elevului, precum şi orice exemple care-L prezintă pe Dumnezeu mai mult ca un Dumnezeu al dreptăţii, decât ca un Dumnezeu al milei. Copiii noştri trebuie să înveţe să-L iubească pe Dumnezeu, nu să se teamă de El. Lupta pentru Ora de Religie se mută de acum în şcoală şi în parohie. Profesorul de Religie trebuie să înţeleagă un adevăr simplu: cariera lui este dependentă de nivelul de credinţă al elevilor şi părinţilor acestora. Dacă profesorul de Religie va insista, din lene, din rutină, din slăbiciune sufletească, să fie doar un pedagog laic, transformând Cuvântul lui Dumnezeu într-o biată grilă de notare, alungând iubirea de Dumnezeu şi de oameni din spaţiul Orei de Religie, atunci să fie conştient că probabilitatea ca elevii să renunţe la Ora de Religie va fi tot mai mare. Elevii vor avea probabil dreptul să renunţe oricând la Ora de Religie şi sunt convins că-şi vor exercita acest drept, dacă vor fi determinaţi să facă asta. Profesorul de Religie nu-şi poate îngădui slăbiciuni omeneşti, ca alţi colegi din şcoală. Profesorul de Religie nu poate fi sever, răutăcios, superficial în ceea ce spune şi face. Ora de Religie trebuie să fie un spaţiu al dialogului, al comunicării sufleteşti, al descoperirii Iubirii de oameni şi de Dumnezeu, o oră de şcoală pe care elevii să o aştepte cu nerăbdare şi cu bucurie. Preoţii din parohii trebuie să-şi asume dezvoltarea relaţiei cu profesorii de Religie din şcolile aflate în parohia lor. Lenea duhovnicească trebuie alungată şi preotul să înţeleagă un alt simplu adevăr: elevii sunt viitorii credincioşi maturi, ei vor forma parohia, fără ei, parohia dispare. Preotul şi profesorul de Religie slujesc împreună Biserica lui Hristos, deci trebuie să colaboreze. Administraţia bisericească a dat dovadă, în aceste zile, de o mare capacitate de mobilizare, însă nu ştiu dacă un efort identic va putea fi susţinut la fiecare început de ciclu şcolar. Va fi nevoie, prin urmare, de dezvoltarea unor mecanisem reale şi permanente de promovare a Orei de Religie, precum şi de implementarea unor măsuri de disciplinare a inspectorilor de Religie, a profesorilor de Religie şi a preoţilor din parohii pentru creşterea calităţii şi eficienţei Orei de Religie. Adevăratul efort al administraţiei bisericeşti va fi acela de a renunţa la amorţeala birocratică, acceptând coborârea în universul real al elevului român, pentru a modela permanent Ora de Religie conform cu necesităţile sufleteşti ale acestuia. Activităţile care poartă amprenta sistemului de învăţământ laic - cercuri pedagogice, simpozioane, conferinţe, mese rotunde, concursuri şcolare, olimpiade etc. - sunt necesare, dar nu suficiente şi prezintă pericolul golirii de mesaj duhovnicesc al disciplinei Religie. Administraţia bisericească poate şi trebuie să dezvolte catehizarea în parohie - şcoala de duminică - ca acivitate complementară Orei de Religie, să iniţieze acţiuni pentru tineri mult mai diverse, flexibile în forma de manifestare şi consistente ca mesaj duhovnicesc în colaborare cu organizaţiile de tineret creştine şi cu grupurile parohiale de tineri - acolo unde acestea există şi unde nu există, să fie înfiinţate - pentru susţinerea Orei de Religie şi totodată, pentru dezvoltarea educaţiei religioase a tinerilor. În concluzie, victoria Orei de Religie trebuie să dea de gândit tuturor celor implicaţi şi mai ales, celor care acum sunt victorioşi, adică nouă, membrilor Bisericii lui Hristos. Altfel, această victorie se poate transforma pentru noi, creştinii, într-o înfrângere de coşmar..

Citeste mai mult: adev.ro/nkyezx