Îmi doresc ca acest text, mai exact motivele concrete înşirate cu
liniuţă mai jos, să reprezinte o sabie pe care oricine o poate folosi în
apărarea Bisericii strămoşeşti de cei care o atacă în prezent.
Atunci când se aduce vorba de Biserica Ortodoxă Română, presa din
România deținută de străini împreună cu întreaga propagandă
anti-românească de pe internet încearcă să ne manipuleze să credem că
aveam de-a face cu o instituție putred de coruptă, formată din oameni cu
un caracter urât, din „preoți șpăgari plini de bani”, „prelați cu
limuzine de lux”, “preoți alcoolici”, „credincioși spălați pe creier”,
„dobitoci care se îmbulzesc și se calcă în picioare pentru apă sfințiță”
sau „pupători de moaște”. Dacă Biserica Ortodoxă Română NU ar avea o
importanță foarte mare în cadrul Neamului Românesc, DE CE ÎNCEARCĂ ATÂT
DE MULT MAFIA STRĂINILOR CARE CONDUC ASTĂZI ROMÂNIA să o distrugă și să o
rupă de poporul român prin procedee perfide precum calomnie, pătarea
imaginii, batjocorire, luarea în derâdere, falsă învinovățire,
generalizarea excepției negative etc? De ce este Biserica atât de
demonizată de Mass Media deținută de străinii care conduc din umbră
România dacă ea n-ar fi un obstacol în calea Noii Ordini Mondiale?
La TV și în presă în general, atunci când se vorbește de Biserică, se
vorbește STRICT despre părțile rele care au legătură cu
biserica/credința în PREZENT, care deși sunt excepții, ele sunt
prezentate ca fiind definitorii pentru situația generală. Se vorbește
STRICT despre lucruri din PREZENT legate de Biserică, deși Biserica are o
istorie de 2000 de ani.
Relația dintre
poporul nostru și Biserică nu trebuie analizată strict din punct de
vedere al ACTUALITĂȚII din prezent, ci din prisma a CE A FOST (și încă
este, că altfel n-ar vrea să o distrugă) Biserica Ortodoxă pentru Neamul
Românesc.
Detalii în continuare:
Atunci când vorbim de Biserică, vorbim de o istorie de 2000 de ani a
credinței strămoșești în poporul nostru, vorbim de o importanță colosală
atribuită bisericii de foarte mulți dintre marii conducători ai
românilor din istorie (voievozi, domnitori etc); vorbim de o cultură
extraordinară dezvoltată în jurul bisericii, de principii morale corecte
și valoroase promovate de Biserică pentru menținerea unei societăți
umane normale la cap; vorbim de milioane de români care au murit pentru
Biserică și pământul strămoșesc; vorbim de Sfinți și viețile Sfinților –
exemple de moralitate pentru noi cei de azi, vorbim de martiri – zeci,
sute, mii, mulți pe care nu-i știm, care au ales de bună voie să moară
decât să renunțe la credința strămoșească, sau să moară în lupta pentru
apărarea ei; vorbim de mii/zeci de mii de pustnici care s-au rugat și se
roagă pentru binele poporului nostru, vorbim de un impact pozitiv
foarte mare al Bisericii strămoșești asupra bunăstării și perpetuării
Neamului Românesc de-a lungul istoriei.
M-am întrebat la un moment dat ce-i poate face pe unii creștini
români ortodocși să renunțe la credința strămoșească pentru a se face
catolici / protestanți / baptiști etc? Ce are atât de rău credința
noastră încât să vrei să te muți la altă confesiune? Ce are atât de bun
acea confesiune comparat cu a noastră? Consider că alegerea lor pleacă
de la o lipsă de cunoaștere a importanței Credinței strămoșești pentru
poporul nostru de-a lungul istoriei, corelat cu efectele propagandei
anti-românești asupra imaginii Bisericii de azi și de la niște motive
puerile legate de bani/familie/conjuncturi de moment etc. Altfel n-ar
avea sens să renunţi la Credinţa ortodoxă.
Să te rupi de Biserica Ortodoxă Română de astăzi, doar pentru că
anumiți (puțini raportat la total) preoți fac nu știu ce lucru
ne-ortodox (iar presa și propaganda anti-românească îi promovează la
greu peste tot), sau pentru că o anumită parte a conducerii pare
compromisă sau etc, ar însemna SĂ IGNORI TOTAL CONTRIBUȚIA BISERICII LA
BINELE POPORULUI ROMÂN DE-A LUNGUL ISTORIEI MILENARE, să ignori toți
românii și martirii care au luptat și-au dat viața pentru ACEASTĂ
CREDINȚĂ, să ignori sfinții ortodocși, care ne sunt EXEMPLE DE
MORALITATE care ne ajută să înțelegem ce înseamnă un comportament ideal
în societate etc.
Să te dezici de Biserică înseamnă să te dezici de toată activitatea
benefică desfășurată de ea şi membrii ei până acum pentru poporul nostru
(pe care am prezentat-o mai jos).
Suspiciunea că la vârful conducerii BOR de azi s-ar afla și niște
masoni/oameni de rea credință este suficientă pentru a ne rupe și ne
dezice de credința/biserica pentru care strămoșii noștri și-au dat
viața?
Statul român de azi este CU CERTITUDINE condus de străini prin oameni
infiltrați (străini cu nume românești și vorbitori de română),
infractori români, masoni etc. Asta înseamnă că trebuie să ne rupem de
România total? Sau trebuie să vedem cum o putem ajuta să redevină
INDEPENDENTĂ pentru a lucra în interesul poporului român?
Căsătoria între bărbat și femeie consfințește o uniune „la bine și la
rău”. La fel și etnia față de neam. La fel și credința față de
instituția Bisericii.
Pentru ca un număr cât mai mare de oameni să CONȘTIENTIZEZE
importanța Bisericii în viața neamului nostru și să fie mai cumpătați
atunci când vorbesc de Biserică și să cadă mai rar în capcana străinilor
de a-și ataca propria Biserică strămoșească, iată mai jos un rezumat al
contribuției Bisericii la binele neamului românesc, cu liniuță:
(rezumatul a fost realizat în urma citirii articolelor strânse aici:
Pasaje – articole despre Importanța Bisericii pentru Neam – aștept completări de la cititori)
Rezumat concentrat – motive concrete – De ce a fost și este importantă Biserica?
De-a lungul istoriei milenare, în cadrul poporului român, Biserica Ortodoxă Română:
- a fost strâns legată de viața, supraviețuirea, perpetuarea și dezvoltarea neamului românesc;
„Întâia noastră
idee conducătoare a fost ideea creştină. (…) Ideea conducătoare a fost:
totul pentru Hristos! (…) Temeiul era ortodoxia” – Nicolae Iorga
„Biserica Ortodoxă a fost dintotdeauna una cu neamul românesc, identificându-se cu toate aspiraţiile acestui neam,
a sprijinit şi binecuvântat, prin cuvânt şi faptă, luptele, jertfele,
strădaniile poporului nostru pentru apărarea pământului strămoşesc,
pentru independenţă şi unitate statală, mulţi dintre ierarhii, preoţii
şi călugării ei jertfindu-se pentru credinţă, neam şi ţară. Străluciţii
noştri voievozi, Mircea cel Bătrân, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul,
Iancu de Hunedoara, Constantin Brâncoveanu şi toţi ceilalţi, s-au
identificat până la sacrificiul suprem cu credinţa ortodoxă
strămoşească, luptând, biruind şi murind pentru ea.”
„De două
milenii creştinismul şi românismul merg împreună; de două milenii
sufletul românesc viază din Dumnezeu şi din mormânt, căci sufletul
neamului românesc nu-şi găseşte viaţa decât în Biserica străbună şi pe
glia strămoşească.”
- a reunit sub aripa sa români de bună credință – preoți,
monahi, înalți prelați etc care și-au lăsat amprenta asupra dezvoltării
și perpetuării neamului românesc;
„… viață organizată, în
cursul căreia Mitropoliţii, Episcopii, Egumenii şi de atâte ori şi
smeriţii călugări ori umilii preoţi de mir au dat poporului, ei singuri
aproape, toată învăţătura, au înzestrat neamul cu o limbă literară, cu o
literatură sfântă, cu o artă în legătură cu gustul şi nevoile lui, au
sprijinit statul fără să se lase a fi înghiţiţi de dânsul, au călăuzit
neamul pe drumurile pământului fără a-şi desface ochii de la cer şi au
ridicat mai sus toate ramurile gospodăriei româneşti – dând istoriei
noastre cărturari, caligrafi, sculptori în lemn, argintari, oameni de
stat, ostaşi, mucenici şi sfinţi“. – Nicolae Iorga
- a dezvoltat cultura românească – „un instrument pentru obţinerea mântuirii neamului ca şi entitate biologico-spirituală”
„Biserica s-a aflat
întotdeauna în centrul vieţii acestui popor şi ca atare întreaga cultură
românească s-a dezvoltat în jurul acesteia”;
„În opera lui Iorga nu vom găsi Biserica şi valorile
credinţei decât în strânsă legătură cu ideea de neam şi cu valorile
culturale ale acestuia.”
„Religia noastră este o religie de preoţi simpli, este o
religie de săteni, formată în împrejurările acelea smerite ale
trecutului nostru. Ea s-a născut, ca şi civilizaţia noastră, ca şi forma
politică, s-a născut din acea viaţă adâncă a bietelor mulţimi
româneşti.” – Nicolae Iorga
„Identitatea noastră creştină românească are rădăcini
milenare, iar cultura a crescut şi s-a dezvoltat pe această temelie
nerisipită de ape şi neclintită de vânturile istoriei.”
„Biserica
din mănăstire şi parohie, şcoala, cancelaria domnească, tiparniţa,
atelierul de pictură, sculptură, cuptorul pentru prelucrarea metalelor
şi a lutului, au fost şi rămân mijloacele de cultivare a persoanei umane
şi de culturalizare a unui popor. De aceea Voievozii români au
organizat, înfiinţat şi susţinut asemenea „altare” de cultură, fiind
conştienţi de importanţa, necesitatea şi continuitatea neamului în
istorie, responsabil de darul libertăţii şi harul creator.”
- a făcut pionierat în materie de educație – primele Școli românești au fost organizate în Biserică;
- primele tipografii, primele traduceri, primele Școli,
primele instituții de învățământ superior, primele locașuri de asistență
socială ale Neamului Românesc au avut bazele/au fost dezvoltate în
cadrul Bisericii
„Primii învățători au fost
chiar preoții. Iată de ce și astăzi se păstrează denumirea de dascăl cu
sens dublu: cântăreț bisericesc și învățător”;
- a contribuit la formarea limbii literare românești;
scrierea în limba română dezvoltată în Biserică a dezvoltat relațiile
economice cu alte popoare;
- a pus baza poeziei culte române;
- a contribuit la păstrarea identității naționale și spirituale, la consolidarea conştiinţei de unitate naţională românească;
„Slujitorii Bisericii
noastre au fost implicati in miscarile nationale si populare prin care
se manifesta dorinta de dreptate si de libertate a poporului, vointa de
unitate intre toate provinciile si de neatarnare fata de marile puteri
statale straine care il frustrau de drepturile sale legitime și ii
incalcau samavolnic hotarele”);
„În Mânăstirea Antim din București, unde s-au plamadit cele mai multe dintre marile idei ale revolutiei de la 1821”;
„Sute de
calugari si calugarite de pe intreg cuprinsul tarii, din propriu indemn,
s-au incadrat in “corpul sanitar” al armatei.
„Biserica
Ortodoxa Romana, prin clerul sau, a “sporit in sufletul ostasilor romani
curajul si barbatia, intarind increderea in biruinta deplina si in
dreptatea cauzei pentru care luptau”.”
„Slujitorii
Bisericii strabune si-au adus cu insufletire obolul lor de jertfa in
lupta de emancipare politica a poporului roman.”
„Biserica
Ortodoxa Romana s-a integrat de la bun inceput in viata sociala si
nationala a poporului, sprijinind nazuintele lui de unitate, de
libertate si de independenta nationala.”
„Nu
sunt foarte multe popoare in a caror evolutie Biserica sa fi jucat un
rol atat de important cum a jucat in istoria romanilor. Pentru ca inca
de la aparitia organizarii noastre de stat, a statelor feudale
romanesti, Biserica a jucat un rol esential. (…) Biserica a jucat si in
Transilvania si in Moldova si Tara Romaneasca aceasta functie esentiala
de a pastra constiinta identitatii poporului roman, adica intre
identitatea nationala si confesiunea ortodoxa a existat o asociere
extraordinar de puternica. (…) Era o osmoza perfecta intre taranime,
ceea ce se numeste talpa tarii, si călugării ortodocși.” - Florin Constantiniu
- a promovat și a ajutat la păstrarea / dăinuirea în poporul
român a valorilor morale strămoșești – cooperarea, buna înțelegere,
bunătatea, iubirea față de aproapele, respect pentru Creație, onoare,
demnitate, curaj etc;
- a luptat pentru a-i ține pe români uniți și a contribuit la
unirea românilor atunci când erau amenințați cu izolarea/separarea din
diferite motive ale vremii;
„Clerul era angajat cu toate fortele in marea lupta pentru unirea tuturor romanilor de pe cuprinsul vechii Dacii”;
- a păstrat speranța vie în inimile românilor atunci când vremurile erau tulburi și a oferit alinare celor care sufereau;
- i-a îndemnat și ajutat pe țăranii asupriți să lupte pentru un trai mai bun împotriva celor care îi subjugau
„Preoțimea a fost mereu alături de țărănime în lupta acesteia pentru un trai mai bun”;
„Pe românii transilvăneni, din adâncul lor somn (vreau) să-i trezesc și cu voia către tot ce e adevărat, plăcut și drept să-i îndrumez” – Mitropolitul Andrei Șaguna;
„Șaguna a fost un dangăt de clopot care a trezit din amorțire conștiințe și destine, a redat speranțe și vigoare, a pus plugul în brazdă și a dezțelenit ceea ce amenința să devină pârloagă”)
„În fruntea taranilor rasculati la 1907 se aflau preotii.”
„
Rolul preoților reiese clar dintr-o “petitiune” a nobilimii din
Comitatul Albei, adresata, in timpul rascoalei, contelui Anton
Jankovics, comisar imperial in Ardeal, in care se spune: “Deoarece
preotii romani sunt aceia care atata mai cu seama poporul la
revolutiune, din aceasta cauza sa se publice ca in oricare sat va erupe o
revolutiune, acolo preotii romani, primarii si juratii cu trei insi
langa dinsii, se vor pedepsi cu moarte, in conformitate cu legile
patriei” ”;
„
… popa Vasile din Pintic, care aduna pe sateni noaptea in
biserica si le citea o scrisoare a lui Horia, indemnandu-i sa fie gata
pentru inceperea rascoalei, care va fi vestita prin tragerea clopotelor”;
- a reprezentat un loc în care și în jurul căruia identitatea
națională, cultura românească, tradițiile și limba au DĂINUIT peste
veacuri, în ciuda invaziilor străine;
- a oferit sfat bun și drept conducătorilor români (marii
voievozi aveau fiecare câte unul sau mai mulți sfătuitori din cadrul
Bisericii – sfetnici de taină ai domnitorilor);
- în plus față de datoria apărării teritoriului primit de la
strămoși, Biserica a oferit un liant extraordinar în unitatea românilor
în lupta lor cu dușmanii țării – apărarea Sfintei Credințe / Sfintei
Cruci;
„Semnul crucii este prezent in arta populara
romaneasca, romanii ortodocsi au vrut sa vada crucea la intersectia
drumurilor, sa sfinteasca cu el natura, ogorul, campul, propriul lor
trup prin purtarea la gatul lor a crucii primite la Botez, sculptata in
lemn in tot ce ii inconjoara etc. Practic, toata istoria Romaniei din
ultimii aproape 2.000 de ani se confunda cu apararea Sfintei Cruci”
- a promovat studiul istoriei/adevărului istoric (Mitropolitul Dosoftei
a tradus, pentru prima oară în româneşte lucrarea „Istoriile” lui Herodot);
- a oferit din rândurile membrilor ei oameni de un înalt caracter moral, care au făcut cinste poporului român
„Noi existăm datorită celor care au ieşit să apere drepturile acestui neam şi să apere cultura noastră naţională”;
- a promovat oameni de bună credință, Sfinți și martiri ca exemplu de comportament benefic societății umane;
“Constantin Vodă Brâncoveanu şi feciorii săi domneşti au
stricat petrecerea păgânului şi a invitaţilor săi, nu s-au lepădat de
Iisus Hristos şi nici de Maica Sa. Au murit pe rând decapitaţi, ultimul
pierind Brâncoveanu după ce a asistat la uciderea copiilor săi… O
asemenea tragedie, un asemnea martiriu nu se mai cunoaşte în toată
istoria întregii creştinătăţi, a întregii omeniri, indiferent de
religie…”
- a contribuit, prin activitatea membrilor ei de seamă, la protejarea teritoriului împotriva atacatorilor / prădătorilor;
- s-a implicat în afirmarea drepturilor nepieritoare pe care neamul românesc le are asupra pământului dăruit de Dumnezeu;
- la 1 ianuarie 1853 a întemeiat Telegraful Român, singurul ziar din România cu apariție neîntreruptă până astăzi („
în fruntea listei celor mai longevive organe de presă, cu apariţie neîntreruptă, din S-E Europei”);
- a reprezentat un sprijin pentru români în momentele viforoase ale existenței lor;
- a infrumusetat aceasta tara cu atatea asezaminte deosebite – biserici, schituri, mânăstiri;
- a dezvoltat o artă românească de mare valoare – arhitectură, sculptură, pictură, broderie, miniatură etc.
IATĂ DECI, O LISTĂ CU MOTIVE PENTRU CARE SĂ NU NE FERIM
NICIODATĂ DE CREDINȚA NOASTRĂ ÎN DUMNEZEU, CI DIN CONTRĂ, SĂ FIM MÂNDRI
(într-un sens bun) CĂ SUNTEM ROMÂNI CREȘTINI ORTODOCȘI.
În prezent, Biserica Ortodoxă Română este ATACATĂ de străini
pentru a fi distrusă, la fel cum se întâmplă cu Neamul Românesc, care
este atacat de aceiași străini prin intermediul Statului Român pe care
în prezent îl controlează. Probabil că într-o anumită măsură Biserica
este deja infiltrată de acești ne-oameni. Răspunsul Bisericii la acest
atac NU poate fi unul pe față. De aceea, să nu atacăm și noi Biserica
dintr-un motiv sau altul, și nici pentru că ni se pare că nu face prea
multe pentru popor (poate face!). Cei care au pretenția de la oamenii de
bună credință din aparatul administrativ al Statului Român (încă mai
avem destui) și de la oamenii de bună credință din instituția Bisericii
să iasă și să zică și să facă lucruri PE FAȚĂ, NU AU ÎNȚELES CĂ în ziua
de azi războiul și reacția la atac SUNT CU TOTUL DIFERITE față de ce
citim în cărțile de istorie și vedem în filmele americane manipulatoare.
Avem și preoți care spun lucrurile (adevărul) pe față – Pr. Iusin
Pârvu, Pr. Amfilohie Brânză, Pr. Calistrat Chifan etc. Avem însă în
Biserică, cu siguranță, și oameni care reacționează subtil. În loc să
atacăm și noi Biserica acum, când Biserica a dat de greu, fiind atacată
în primul rând de străini, mai bine să o ajutăm să continue munca pe
care o desfășoară în folosul Neamului de mii de ani!
„Neamul nostru știe că omul pentru a trăi bine pe acest pământ are nevoie de credința în Dumnezeu.”
„
Românii au datoria de a onora
jertfa strămoşilor, apărându-şi permanent cu demnitate atât credinţa cât
şi neamul, spiritualitatea şi cultura – lucruri care cel puţin în privinţa neamului nostru se leagă perfect, fiind dependente unele de altele”.
„Să ţinem credinţa noastră pe
care au ţinut-o toţi voievozii noştrii şi toţi protopărinţii noştri şi
toţi românii cei adevăraţi! Dacă vrei să fii fiu adevărat al lui Hristos
şi al Ţării Româneşti, să ţii credinţa cea dreaptă, ortodoxă, pe care o
ţinem de două mii de ani.”
„Globalizarea, uniformizarea culturală, sincretismul
religios, migraţia, indiferenţa ş.a., acţionează împotriva identităţii
creştine şi culturale. Să fie vorba oare numai despre scăpări omeneşti
sporadice şi izolate sau despre o tendinţă sistematică de descreştinare,
deznaţionalizare şi deculturalizare!?”
https://ceicunoi.wordpress.com/2015/01/19/importanta-bisericii-ortodoxe-romane-pentru-neamul-romanesc/