n cotidianul Adevărul din
12 februarie 2015 a fost publicat articolul „Tertipul prin care BOR
încearcă să mențină Religia obligatorie în şcoli” în care este comentată
propunerea Sfântului Sinod ca înscrierea la disciplina Religie să se facă la începutul școlarizării pe toată perioada acesteia.
Adversarii statutului orei de Religie ignoră sau interpretează tendențios motivarea Curţii Constituţionale care, de fapt, a
respins aproape în totalitate cererile acestora privind
neconstituționalitatea prezenței disciplinei Religie în învăţământul
public (punctul 2 al dispozitivului deciziei nr. 669 a Curţii Constituţionale).
Singurul aspect modificat de către Curtea Constituţională este procedura de participare a elevului la ora de Religie, şi anume aceasta presupune o cerere de înscriere. În ceea ce privește celelalte aspecte legale privind importanța şi necesitatea orei de Religie, Curtea Constituţională a menținut, motivat şi consolidat statutul acesteia ca disciplină școlară, parte a trunchiului comun, aflată în planul-cadru de învăţământ, obligatorie pentru Şcoală, care trebuie să o prezinte în oferta educaţională a școlii (asemenea disciplinelor limba română, matematica, istoria, geografia etc.). Prin urmare, ora
de Religie nu este facultativă pentru Şcoală, ci Şcoala trebuie să
respecte statutul legal al acesteia şi să creeze toate condiţiile pentru
desfăşurarea ei (conform paragrafului 19 din motivarea Deciziei
Curţii Constituţionale), iar elevul, părinții sau tutorele acestuia
solicită în mod liber înscrierea pentru studiul disciplinei Religie.
Ca
atare, Sfântul Sinod, prin propunerea făcută, a avut în vedere
motivarea deciziei Curţii Constituţionale, care afirmă în același timp importanța orei de Religie şi libertatea elevului de-a studia disciplina Religie pe bază de cerere.
Se înțelege că cine s-a înscris în mod liber să urmeze studiul Religiei
poate fi consecvent sau inconsecvent cu această alegere inițială.
Atât timp cât Constituția României garantează dreptul la educație religioasă confesională în școală, „potrivit cerințelor specifice fiecărui cult” (art. 32, alin.7), implicarea Bisericii în susținerea orei de Religie nu reprezintă o ingerință în activitatea Statului,
ci cooperarea acesteia cu instituţiile publice (art. 29, alin. 5),
pentru o formare spirituală şi socială adecvată a copiilor şi tinerilor
poporului român eminamente religios.
Așadar, Biserica apără şi promovează studiul Religiei fiindcă este solidară cu poporul credincios.
Biroul de Presă al Patriarhiei Române
- See more at:
http://basilica.ro/propunerea-sfantului-sinod-privind-ora-de-religie-respecta-decizia-curtii-constitutionale-104227.html#sthash.4H3jO0A0.dpufPropunerea Sfântului Sinod privind ora de Religie respectă decizia Curţii Constituţionale
adaugat: 2015.02.12 17:38:26
În cotidianul Adevărul din
12 februarie 2015 a fost publicat articolul „Tertipul prin care BOR
încearcă să mențină Religia obligatorie în şcoli” în care este comentată
propunerea Sfântului Sinod ca înscrierea la disciplina Religie să se facă la începutul școlarizării pe toată perioada acesteia.
Adversarii statutului orei de Religie ignoră sau interpretează tendențios motivarea Curţii Constituţionale care, de fapt, a
respins aproape în totalitate cererile acestora privind
neconstituționalitatea prezenței disciplinei Religie în învăţământul
public (punctul 2 al dispozitivului deciziei nr. 669 a Curţii Constituţionale).
Singurul aspect modificat de către Curtea Constituţională este procedura de participare a elevului la ora de Religie, şi anume aceasta presupune o cerere de înscriere. În ceea ce privește celelalte aspecte legale privind importanța şi necesitatea orei de Religie, Curtea Constituţională a menținut, motivat şi consolidat statutul acesteia ca disciplină școlară, parte a trunchiului comun, aflată în planul-cadru de învăţământ, obligatorie pentru Şcoală, care trebuie să o prezinte în oferta educaţională a școlii (asemenea disciplinelor limba română, matematica, istoria, geografia etc.). Prin urmare, ora
de Religie nu este facultativă pentru Şcoală, ci Şcoala trebuie să
respecte statutul legal al acesteia şi să creeze toate condiţiile pentru
desfăşurarea ei (conform paragrafului 19 din motivarea Deciziei
Curţii Constituţionale), iar elevul, părinții sau tutorele acestuia
solicită în mod liber înscrierea pentru studiul disciplinei Religie.
Ca
atare, Sfântul Sinod, prin propunerea făcută, a avut în vedere
motivarea deciziei Curţii Constituţionale, care afirmă în același timp importanța orei de Religie şi libertatea elevului de-a studia disciplina Religie pe bază de cerere.
Se înțelege că cine s-a înscris în mod liber să urmeze studiul Religiei
poate fi consecvent sau inconsecvent cu această alegere inițială.
Atât timp cât Constituția României garantează dreptul la educație religioasă confesională în școală, „potrivit cerințelor specifice fiecărui cult” (art. 32, alin.7), implicarea Bisericii în susținerea orei de Religie nu reprezintă o ingerință în activitatea Statului,
ci cooperarea acesteia cu instituţiile publice (art. 29, alin. 5),
pentru o formare spirituală şi socială adecvată a copiilor şi tinerilor
poporului român eminamente religios.
Așadar, Biserica apără şi promovează studiul Religiei fiindcă este solidară cu poporul credincios.
Biroul de Presă al Patriarhiei Române
Propunerea Sfântului Sinod privind ora de Religie respectă decizia Curţii Constituţionale
adaugat: 2015.02.12 17:38:26
În cotidianul Adevărul din
12 februarie 2015 a fost publicat articolul „Tertipul prin care BOR
încearcă să mențină Religia obligatorie în şcoli” în care este comentată
propunerea Sfântului Sinod ca înscrierea la disciplina Religie să se facă la începutul școlarizării pe toată perioada acesteia.
Adversarii statutului orei de Religie ignoră sau interpretează tendențios motivarea Curţii Constituţionale care, de fapt, a
respins aproape în totalitate cererile acestora privind
neconstituționalitatea prezenței disciplinei Religie în învăţământul
public (punctul 2 al dispozitivului deciziei nr. 669 a Curţii Constituţionale).
Singurul aspect modificat de către Curtea Constituţională este procedura de participare a elevului la ora de Religie, şi anume aceasta presupune o cerere de înscriere. În ceea ce privește celelalte aspecte legale privind importanța şi necesitatea orei de Religie, Curtea Constituţională a menținut, motivat şi consolidat statutul acesteia ca disciplină școlară, parte a trunchiului comun, aflată în planul-cadru de învăţământ, obligatorie pentru Şcoală, care trebuie să o prezinte în oferta educaţională a școlii (asemenea disciplinelor limba română, matematica, istoria, geografia etc.). Prin urmare, ora
de Religie nu este facultativă pentru Şcoală, ci Şcoala trebuie să
respecte statutul legal al acesteia şi să creeze toate condiţiile pentru
desfăşurarea ei (conform paragrafului 19 din motivarea Deciziei
Curţii Constituţionale), iar elevul, părinții sau tutorele acestuia
solicită în mod liber înscrierea pentru studiul disciplinei Religie.
Ca
atare, Sfântul Sinod, prin propunerea făcută, a avut în vedere
motivarea deciziei Curţii Constituţionale, care afirmă în același timp importanța orei de Religie şi libertatea elevului de-a studia disciplina Religie pe bază de cerere.
Se înțelege că cine s-a înscris în mod liber să urmeze studiul Religiei
poate fi consecvent sau inconsecvent cu această alegere inițială.
Atât timp cât Constituția României garantează dreptul la educație religioasă confesională în școală, „potrivit cerințelor specifice fiecărui cult” (art. 32, alin.7), implicarea Bisericii în susținerea orei de Religie nu reprezintă o ingerință în activitatea Statului,
ci cooperarea acesteia cu instituţiile publice (art. 29, alin. 5),
pentru o formare spirituală şi socială adecvată a copiilor şi tinerilor
poporului român eminamente religios.
Așadar, Biserica apără şi promovează studiul Religiei fiindcă este solidară cu poporul credincios.
Biroul de Presă al Patriarhiei Române
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu