Aproape 90% dintre elevi inscrisi la ORA DE RELIGIE. Un prim asalt respins, dar nu e momentul de triumfalisme. URGIA ANTICRESTINA E DOAR LA INCEPUT
Dezbaterile impotriva predarii religiei in scoli s-au
dovedit a nu fi o problema reala, avand in vedere procentul foarte mare
al parintilor care si-au exprimat in scris optiunea pentru participarea
copiilor la aceste ore, a declarat, sambata, ministrul Educatiei, Sorin
Cimpeanu, intr-o conferinta de presa organizata la Braila.
“Procentul este unul foarte
mare, ceea ce inseamna ca dezbaterile pe tema predarii religiei in
scoli s-au dovedit a nu fi o problema reala. Daca la inceput imi
exprimam oarecum ingrijorarea pentru acoperirea normelor didactice
pentru colegii nostri profesori de religie, care si-au inceput
activitatea in septembrie 2014, este vorba despre 4.200 de cadre
didactice din totalul de 6.200 de profesori de religie din sistem, acum
nu mai am nicio emotie”, a afirmat Cimpeanu, potrivit Agerpres.
Ministrul a precizat ca pana vineri, la ora 18,00, procentul
cererilor inregistrare pentru participarea la orele de religie a
elevilor din clasele I-XII era de 89,75%, iar aceasta nu este situatia
definitiva.
“La nivel
national, pana in cursul zilei de ieri, au fost depuse optiuni pentru
participarea la orele de religie clasele I-XII intr-un procent de
89,75%, dar colegii nostri au continuat inregistrarea in sistem a
optiunilor primite. Sunt optiuni depuse la nivelul multor scoli care nu
au fost introduse in sistem. In mod evident, daca optiunile au fost
exprimate, chiar daca data de 6 martie e depasita, toate aceste optiuni
vor fi introduse in sistem. Acesta este un statut intermediar al acestor
raportari. Avem un maxim de 97,6% in judetul Dambovita si un minim de
80,4%. In Braila avem 90,2%, un procent peste media nationala”, a spus Cimpeanu.
Acestora li se adauga si optiunile exprimate pe parcursul perioadei
de inscriere in clasa pregatitoare, care se desfasoara in prima etapa,
conform calendarului, pana pe date de 13 martie. […]/ integral pe hotnews.ro
Ministrul Educaţiei susţine că aproape 90% dintre elevi s-au înscris la cursurile de religie
Ministrul
Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, susţine că 88% dintre elevii care fac în
prezent religie s-au înscris să urmeze în continuare acest curs iar,
dintre copiii înscrişi la clasa pregătitoare pentru anul şcolar
2015-2016, 93,45% au optat de asemenea să studieze religie, informează Mediafax.
Până vineri la ora 12.00 au
fost introduse în baza de date 2.082.476 de cererei de înscriere la ora
de religie, în condiţiile în care 2.364.838 de elevi au această
disciplină opţională în oferta educaţională. Totodată,
dintre cele 137.293 de cereri de înscriere la clasa pregătitoare pentru
următorul an şcolar, pe 128.300, respectiv pe 93,45 la sută, figurează
opţiunea pentru ora de religie, a mai anunţat ministrul.
La nivel naţional, în învăţământul preuniversitar sunt 3.095.000 de elevi, dintre care doar 2.364.838 sunt eligibili pentru studiul religiei, restul fiind cei din grădiniţe, şcoala postliceală, dar şi formele de învăţământ seral sau fără frecvenţă.
Curtea Constituţională a decis, în 12 noiembrie 2014, că articolul
18, alineatul 2, teza I din Legea educaţiei naţionale privind obligaţia
de a face cerere pentru ca un elev să nu participe la ora de religie
este neconstituţional, oficiali ai CC precizând că, urmare a hotărârii, o
astfel de solicitare va trebui făcută de cei care vor să studieze
disciplina. CC arăta, în motivarea deciziei, că oferta educaţională
pentru această disciplină este de natură să afecteze libertatea de
conştiinţă.
Decizia CC devine executorie după 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, respectiv în 9 martie.
Inspectorul General Școlar: 85 la sută dintre elevii bucureşteni, înscrişi la religie
Ponderea
elevilor bucureşteni înscrişi pentru a continua pregătirea la
disicplina religie era, vineri, la ora 12.00, de 85 la sută, dar
procesul este dinamic, a declarat, inspectorul General Școlar Constantin
Trăistaru, relatează Mediafax.
El a transmis că, până în acest moment, s-au înscris 160.000 de elevi, din totalul celor 188.000 eligibili pentru studiul acestei discipline, a spus inspectorul general şcolar, cu precizarea că mai sunt cereri de validat.
La nivel naţional, în învăţământul preuniversitar sunt 3.095.000 de
elevi, dintre care doar 2.359.880 sunt eligibili pentru studiul
religiei, restul fiind cei din grădiniţe, şcoala postliceală, dar şi
formele de învăţământ seral sau fără frecvenţă.
În formularul de înscriere se solicită directorului unităţii de
învăţământ participarea elevului la orele de religie, cu menţionarea
unuia din cele 18 culte recunoscute conform Legii 489/2006, printre
care: Biserica Ortodoxă Română, Biserica Romano-Catolică, Biserica
Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Federaţia Comunităţilor Evreieşti
din România, Cultul Musulman, Arhiepiscopia Bisericii Armene, Biserica
Reformată din România, Biserica Evanghelică Română, Biserica Creştină
Adventistă de Ziua a Şaptea din România şi Organizaţia Religioasă
Martorii lui Iehova. […]
Furtuna artificială
din jurul religiei în şcolile româneşti se încheie cu o victorie a
Bisericii Ortodoxe Române: majoritatea covârşitoare a părinţilor au
depus cereri pentru menţinerea acestei materii, conform datelor
furnizate de ministrul Educaţiei.
Nu am nicio îndoială că vor apărea în zilele ce urmează
îndrăzneţe investigaţii jurnalistice care vor dezvălui semnături false,
manipulări, presiuni şi – de ce nu? – chiar torturi aplicate părinţilor
şi copiilor pentru menţinerea orelor de religie. Corul
bocitoarelor seculariste îşi va relua fără preget intonarea gângavă a
mantrelor favorite: 18.000 de biserici versus 400 de spitale, statul să
nu mai sprijine financiar cultele, catedrala costă 200 de miliarde de
euro, preoţii au salarii mai mari decât medicii etc.
Bineînţeles, va fi
condamnată aprig campania de promovare a religiei în şcoli organizată de
Biserica Ortodoxă Română, conform logicii strâmbe că este permisă o
campanie mediatică susţinută împotriva bisericii, dar biserica nu are
voie să se folosească de aceleaşi mijloace. „Ia-l de pe mine că-l omor!”
Dacă s-ar apuca cineva să scormone în vieţile private ale
propovăduitorilor Remus Cernea şi Emil Moise aşa cum s-a întâmplat în
cazurile a sute de preoţi, răcnetele de indignare ar depăşi decibelii
deranjanţi ai clopotelor din bisericile citadine şi poate chiar
trâmbiţele de la Ierihon.
Pe de altă parte, rămân nerezolvate problemele Bisericii Ortodoxe Române:
profesorii de religie cu pregătire precară, manualele prost alcătuite
(dar aici vorbim de o problemă generală a învăţământului românesc),
transformarea parohiilor într-o reţea de multi-level marketing destinată
strângerii de fonduri pentru o catedrală mult prea ambiţioasă, luxul
afişat de unii înalţi ierarhi, ruptura dintre cler şi credincioşi. Însă mirenii au trecut peste toate acestea şi şi-au înscris copii pe mai departe la orele de religie.
Esenţa dezbaterii nu este reprezentată de menţinerea sau scoaterea
din programa şcolară a orelor de religie, până la urmă românii au rămas
creştini şi după jumătate de secol de comunism, fără religie în şcoală. Miza
chestiunii este alta: ingineria socială, modificarea generaţiilor
viitoare. O minoritate agresivă s-a folosit de chiţibuşuri avocăţeşti cu
intenţia de a elimina „îndoctrinarea” copiilor majorităţii populaţiei.
Ţinta mărturisită: peste câteva generaţii religia să nu mai aibă nici o relevanţă în România. Aş
fi de acord să fie scoasă ora de religie din şcoli cu condiţia
interzicerii oricărei ore de etică, morală sau educaţie civică în care
să se facă propagandă secularist-ateistă. Deocamdată
ora de religie va fi menţinută pentru majoritatea elevilor din România,
însă va trebui să ne pregătim să respingem introducerea educaţiei
civice care clădeşte „omul nou” după chipul şi asemănarea lui Remus
Cernea.
Între
timp, Biserica Ortodoxă Română trebuie să-şi rezolve problemele interne
şi să revină la tradiţia care a ţinut-o sute de ani: legătura vie
dintre cler şi credincioşi. Clipurile de propagandă nu rezolvă nimic pe
termen lung.
În campania îndreptată împotriva orei de religie mai
multe idei au fost reluate obsesiv, pentru a se fixa temeinic în mintea
românului. Părintele trebuia să conștientizeze cât de periculoasă și
nefolositoare pentru educația copilului este învățătura creștină. Din
fericire mintea românului de pe urmă a fost mai presus de estimarea
adversarilor iar manipulările nu au prins. Încă o dată părinții au
mărturisit identitatea spirituală a României prin cele peste 2.000.000
de cereri completate, credința că Dumnezeu este iubire și iubirea este
de la Dumnezeu.
Am abordat în rândurile următoare șapte dintre cele mai ”rulate”
dintre aceste clișee, cu siguranță nu sunt singurele dar eu cel puțin
le-am întâlnit la fiecare click, emisiune, articol ce au vizat acest
subiect.
1. Ora de religie îndoctrinează!
Dacă ora de religie îndoctrinează în România, atunci îndoctrinează și
în Europa. 30% dintre elevii germani dau la bacalaureat obiectul
religie având în programă două ore pe săptămână. Mai mult, în trei
dintre landurile germane a fost acceptată în școli și ora de religie
creștin ortodoxă. Învățământul confesional este o normă a libertății și
democrației fiind prezent în Europa în state precum Germania, Austria,
Finlanda, Belgia, Spania, Italia, Polonia, Ungaria, Portugalia sau
Olanda.
În aceeași cheie dacă ora de religie îndoctrinează acum, a
îndoctrinat și în trecut. Rezultă de fapt că noi toți suntem un neam de
îndoctrinați, de la Neagoe Basarab cu învățăturile lui către fiul său
Teodosie până la părinții noștri ce au avut grijă să ne boteze în ascuns
pe vremea comunismului.
Ideea de îndoctrinare eu o văd
de fapt ca justificarea unei intoleranțe față de valorile tradiționale.
Conform celor care atacă ora de religie cetățenii creștini ai acestei
țări ar trebui să își uite sistemul de valori iar copiii acestora să
primească o educație neutră, străină de aceste repere, treptat Biserica
ar trebui să se retragă sau să fie ”retrasă” din învățământ, din
istorie, din societate. A fost de-a dreptul toxică intervenția unor
domni ”specialiști” veniți să acrediteze această idee în dezbaterile ce
au avut loc la Hotnews sau Gândul. Poți numi educația îndoctrinare?
Poți, dacă vrei să manipulezi.
2. Ora de religie promovează intoleranța!
Studiile sociologice demonstrează contrariul. Conform celui mai recent sondaj realizat în România deFundația pentru o Societate Deschisă ”ateii
sunt mai intoleranți decât majoritatea românilor față de aproape toate
grupurile sociale în legătură cu care au fost chestionați: romi,
sectanți, maghiari, musulmani, evrei, săraci.” În măsura
în care ateii militează împotriva orei de religie iar aceștia nu
participă la ora de religie, logica simplă ne arată că de fapt ora de
religie promovează în societatea românească toleranța.
În acest context declarații de genul ora de religie este ”un sistem idiot, care atrage idioți și produce alți idioți” făcute de Toma Pătrașcu, reprezentant ateu, nu dovedesc decât nevoia de toleranță în societatea românească. Barba non facit philosophum domnule Toma Pătrașcu!
Istoria recentă ne-a arătat unde poate duce o ideologie atee. Aceasta
ucide omul, ucide identitatea sa, mă gândesc la reeducările din
temnițele comuniste, din lagăre, la milioanele de execuții și deportări.
Articolul 29 din Constituție subliniază că ”libertatea conştiinţei este
garantată; ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranţă şi de respect reciproc.” Ori exact aceste dimensiuni lipsesc în discursul secularist de astăzi, respectul pentru valorile celuilalt și toleranța.
3. Locul orei de religie este în biserică, statul român este un stat laic
Cum s-a afirmat și în manifestul comunității Părinți pentru Ora de Religie o educaţie complexă, completă şi de calitate a copiilor presupune și dimensiunea spiritualității iar aceasta se desăvârșește în familie, în biserică și în școală.
Dorința creștinilor de a își educa și
crește copiii în armonie cu învățătura creștină, printr-o oră de
educație spirituală în acord cu Sfânta Scriptură, a fost fundamentată de
Constituție fără echivoc în articolul 32: ”În şcolile de stat, învăţământul religios este organizat şi garantat prin lege.”
Mai mult articolul 33 din Constituția României punctează: ”Statul trebuie să asigure păstrarea identităţii spirituale”. Tradiția
spirituală a României este creștinismul, o mărturisește fără echivoc
istoria. Componenta spirituală a fost exclusă din școala românească doar
prin grefarea forțată a comunismului în spațiul românesc.
Statul român nu este un stat
laic iar aceasta nu o spun eu, o spun specialiștii în Drept
Constituțional din România. Toți ne dorim astăzi un stat modern dar în
nici un caz laicitatea distructivă din Franța care a scos în stradă
peste un milion de protestatari. Înainte de venirea la
putere a comuniștilor Biserica a fost prezentă activ în societate. Este
tradiția spirituală a acestui neam, așa au trăit românii până să le fie
impus comunismul de către regimul sovietic de ocupație.
4. Problema manualelor de religie
În toate dezbaterile și articolele îndreptate împotriva orei
de religie a fost citat obsesiv un manual retras de doi ani, publicat de
o editură particulară și aprobat de facto de comisia
Ministerului Educației. A pleca de la două exemple din acest manual și a
vorbi despre manualele de religie în general, fără a le cunoaște măcar
conținutul și mă refer în special la domnul Toma Pătrașcu pe care l-am
avut partener într-o dezbatere, este greu de calificat.
Calitatea manualelor din învățământul românesc este absolut necesar
să fie îmbunătățită și manualele de religie nu fac nici ele excepție.
Bunăvoință există, slavă Domnului! Eu personal cred că parteneriatul
dintre Ministerul Educației și Biserica Ortodoxă încheiat în 2014 este
cadrul optim pentru aceste îmbunătățiri.
5. Libertatea de conștiință a părinților
Adeseori a fost invocată în dezbateri, de exemplu în discursul domnului Remus Cernea, libertatea de conștiință a părinților.
Ceea ce nu cunosc
toți părinții este că societatea civilă atee face constant presiuni
asupra Ministerului Educației pentru introducerea unei orei de educație
sexuală ca materie obligatorie în școli, într-o formulă departe de orice
abordare creștină. Un astfel de proiect pilot a fost
susținut de către ASUR și în cadrul ultimului Festivalul al Științei,
este vorba despre programul ”Sexul versus Barza”.
Ce fel de libertate de conștiință au părinții creștini care nu vor
putea să își retragă copilul de la o materie în care sunt inserate idei
pro-avort sau în care se face propagandă pentru stilul de viață
homosexual?
6. Școala este pentru știință!
”Infiltrarea Bisericii în
sistemul de educație este o realitate tristă și care nu este de natură a
încuraja educația științifică” rostită de Toma Pătrașcu bate foarte bine cu “Religia este opiu pentru popor, religia trebuie să fie declarată o chestiune particulară.” Vladimir Ilici Lenin
Pentru ateismul militant științele sunt rodul raționalismului care
eliberează umanitatea de religie. Ceea ce se obliterează complet este
faptul că mulți oameni de știință au putut să pună bazelor cunoașterii
științifice și să revoluționeze domenii precum medicina, fizica,
astronomia sau matematica fiind în același timp oameni profund
religioși. Mă gândesc pe scurt la Newton, Pasteur, Pascal sau Euler dar
și la Nicolae Paulescu sau George Manu. Recunoașterea realizărilor
acestora oameni înseamnă totodată acceptarea inexistenței vreunui
conflict între educația religioasă și gândirea științifică. Virtual
vorbind copiii acestor inventatori nu ar fi lipsit probabil de la ora de
religie, părerea mea…
7. Să fie studiată istoria religiilor, ora de religie are o abordare unilaterală!
Încă din primul an de școală copiii învață despre Oamenii din lumea întreagă și
despre diversitatea acestora. În fiecare clasă a învățământului liceal
sunt abordate teme referitoare la alte religii și confesiuni pornind cu
religiile antice în clasa a IX-a, cele orientale în clasa a X-a
(hinduismul, budismul, confucianismul) și continuând cu iudaism, islam
și istoria creștinismului în clasele a XI-a și a XII-a.
Din punct de vedere pedagogic studiul comparat al religiei
este o excentricitate, nu poate fi abordat la ciclul primar sau
gimnazial. În Uniunea Europeană istoria religiilor se predă efectiv în
locul religiei confesionale în Estonia și modelul este din punct de
vedere sociologic nesemnificativ.
Epilog
Astăzi expiră termenul de depunere a cererilor de înscriere pentru ora de religie. Deja celebra aplicațieSIIIR duduie sub degetele doamnelor din secretariate, cel puțin în București sunt încă mii de cereri neprocesate.
Ceea ce rămâne după această campanie este mobilizarea mărturisitoare a
părinților. România, contrar vremurilor, este spirituală prin excelență
și poate fi unită în credință. Din punctul meu de vedere este un destin
și mă bucur că se vădește chiar și în acest context.
Totodată și cele rele au ieșit la suprafață cu acest prilej, să avem fiecare dintre noi grijă la ura de după ușă,
este un semn că avem de lucrat cu noi înșine indiferent prin ce metodă
și pe ce cale. Speranța mea este ca prin urmarea binelui aproapelui să
putem desăvârși unitatea noastră iar ora de religie duce acest mesaj în
școala românească.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu